C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Kovesi se dă de gol, corupția continuă

Fac parte dintre cei care au scris de nenumărate ori despre proporțiile corupției din țara noastră. În toți acești ani am dat în vileag tot felul de privatizări și contracte oneroase, încheiate și cu societăți comerciale din România și din străinătate. Dar tunul cel mare l-au dat întotdeauna firmele neromânești. Și, pe cale de consecință, marile acte de corupție le-au inițiat tot acestea. Poate că numai după războaie, în țări decimate, precum și în dezmembrarea statelor comuniste au fost vîndute asemenea chilipiruri.



De ce în România corupți sunt numai românii și nici o firmă străină mai răsărită nu a fost investigată și nici un cetățean străin implicat în acte de corupție nu a fost arestat? De ce între arestații pentru corupție nu funcționează oameni din Parchete și din SRI? De ce afacerile acestora nu sunt investigate niciodată? De la proprietățile lui Virgil Măgureanu și Gioni Popescu la cele ale familiei Coldea, nu a cercetat nimeni sursa banilor și învîrtelile făcute de familiile acestora.

Anticorupția a devenit și ea o afacere personală a unor oameni implicaţi în cercetarea și instrumentarea juridică a acesteia. Anticorupția a devenit și o enormă afacere politică. Cu ajutorul ei sunt neutralizați indivizi incomozi, afaceriști mai puțin darnici și reprezentanți ai opoziției. Anticorupția a devenit, mai ales în înțelegerea Laurei Codruța Kovesi, dar și a lui Daniel Morar, o alifie bună pentru toate bolile. Și care nu vindecă nimic de la putere cînd aceasta este pe partea DNA. În schimb, alifia asta morală devine mortală cînd se aplică acelora care denunță Binomul și sunt încadrați ca adversari ai statului de drept.

M-a amuzat copios reacția imediată, pe SMS, a DNA-ului, trimisă în seara difuzării înregistrărilor de la RTV. Cică sunt afirmații fără probleme, iar înregistrările „au fost rostite de procurorul-șef în mod public. Între fragmentele respective au fost intercalate o serie de sintagme care nu-i aparțin și care sunt menite să distorsioneze grav conținutul celor spuse“.

Mamma mia, adică presiunile exercitate asupra procurorilor să mărească numărul rechizitoriilor, să decidă arestări în cazuri de răsunet erau afirmații în public?! Zice DNA-ul că problemele de eficiență ale muncii din DNA au caracter public? Inclusiv solicitarea de a da țării cît mai mulți corupți arestați!? Probabil că în urma acestui demers, a foamei nebune de arestări spectaculoase, care să-i aducă vizibilitate internațională, s-a ajuns la atîtea dosare respinse, la achitări descalificante pentru DNA.

Că există sute de dosare, poate mii, care așteaptă de ani și ani. este cum nu se poate mai adevărat. Dar cu înregistrări neclare, cu mărturii obținute cu strîngerea ușii, cu o tăietură din presă nu se pot face nici anticorupție, nici justiție.

Toate acestea nu duc la o diminuare a marii corupții. Așa nu este combătută și nici măcar inhibată. Merge liniștită mai departe, pe sub nasul procurorilor DNA. De ce? Pentru că pe ei îi interesează miniștrii și vedetele și pentru că, de obicei, nu pot trece dincolo de turnătorii și înregistrări. Am auzit în aceste zile că un procuror DNA, fără cine știe ce performanțe sau nivel intelectual, fără o cultură juridică solidă și fără să fi probat în teritoriu că este capabil de dosare temeinice, cîștigă 20.000 lei pe lună. Nimeni nu ne-a arătat un stat de plată care să confirme. Dar știm din manifestările lui Lucian Papici, ale lui Emilian Eva și ale lui Negulescu-Portocală și Man că procurorii DNA trăiesc pe picior mare, valorifică oportunități, negociază dosare etc.

Cu o asemenea presiune și cu riscul de a se întoarce la Parchete mici de pe lîngă judecătorii obscure, procurori mediocri execută pe oricine. Și nu sunt capabili să dovedească mare brînză. Marea corupție le scapă pentru că o duc bine, iar cei mai săraci cu duhul își negociază puterea.

Mă amuză și declarația cu distorsionarea înregistrărilor. Precizez că din urmărirea cîtorva procese am constatat că niciodată în instanțe DNA-ul și SRI-ul nu au depus înregistrări originale. Nici măcar copii fidele ale acestora, ci materiale scurtate, fonotecate, selecționate. Adică distorsionate mai grosolan sau mai finuț.

Comunicatul DNA este doar o pavăză pentru șefa instituției. Cine are urechi și nu este total afon recunoaște vocea, spiritul, caracterul simplist al judecăților, hotărîrea de a ieși pe piață cu arestări spectaculoase.

Editorialul complet în ziarul Cotidianul versiunea tipărită.

Autor: Cornel Nistorescu

Sursa: Cotidianul

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss