Analize și opinii

Justitia romana mai are, inca, anticorpi puternici. Felicitari doamnei judecator Girbovan!

Poporul român, sleit de hoția în formă continuată a șmenarilor de la vârful țării, a fost orbit, într-o bună zi, de aura unei femei superbe. „Justiția” – s-a recomandat ea!

2016_04_01__dsc0783_rsz_crp

Apoi, nici mai mult nici mai puțin, i-a explicat respectivului popor, cu buze presurizate, de airbag, că a pogorât peste el să-l salveze, să-l regenereze, să-i redea vigoarea, să-l fericească. Așa că i-a cerut în schimb, cu glas autoritar și priviri interpretabile, supunere și tot concursul său.

„Se acordă” – a venit, pe nerăsuflate, răspunsul.

De gen masculin fiind, poporul român a luat promisiunea de fericire în singura formă ce-i mai fusese la îndemână până atunci, cu nevasta sau cu ibovnica. Așa că s-a dus degrabă să facă un duș și să tragă o dușcă.

Nu mică i-a fost mirarea când, la întoarcere, năvalnic să-și ridice lozul câștigător, a regăsit-o pe preafrumoasă în bucătărie, cu mânecile sumese și, cu un satâr, satir – izând.

Ca-n mitologia greacă, de care el, poporul, nu prea știa, dar asta n-avea cum să blocheze repetițiile istoriei, divinei îi cam crescuse păr peste tot, inclusiv pe limbă, iar tocurile pantofilor, din cui, deveniseră copite.

Ce tranșa dânsa, acolo, cu satârul? Pai … capete de politicieni. Dar nu după vinovăție ci după antipatie. Adică, într-un mod în care oricui i s-ar fi putut întâmpla asta, dacă, ferească Sfântul, doamnei i s-ar fi pus pata  pe el!

La așa țintar, la atâta risipă de aleatoriu, vigoarea speranței bietului popor se prăbuși instantaneu. Se dușase zadarnic!

***

Justiția nu trebuie să fie o femeie frumoasă. Chiar e contraindicat. Deturnează atenția spre frivolități și, la final, produce, inevitabil, decepții.

Justiția nu  trebuie să aibă sex. Ci doar integritate și măsură. De ce? Ca să nu poată fi nici batjocorită, nici compromisă.

***

Ceea ce reprezintă azi justiția, în România, la nivelul ei de vârf (mă refer la DNA, CSM, Parchetul General, Inspecția Judiciară), seamănă mai degrabă cu menajeria unei fabule orwelliene decât cu un corp de elită având în grija sa legea și dreptatea.

Laura Kovesi este, iremediabil, compromisă. Compromisă de partizanatele ei, de teza de doctorat, de faptul că s-a descotorosit de profesioniști ca să îi oblojească pe derbedei și de multe, multe alte păcate repertoriabile. Cum ar fi patronarea înscenării de dosare, semnarea de protocoale scandaloase cu SRI, debitarea pe bandă rulantă de minciuni rizibile etc.

Procurorul General, la rândul lui, devine tot mai mult, cu fiecare declarație publică, etalonul yesmanismului răsturnat, antigravitațional, de scuipat în sus și de prosternat în jos. Domnia sa, care ar trebui să fie șeful de fapt al doamnei Kovesi, o slugărește pe aceasta cu o onctuozitate de grețoșenia unturii de pește. În schimb, se rățoiește tuberculos, prin batistă, la Ministrul Justiției, cel căruia, legal, ar trebui să i se subordoneze. Prostituție totală, cu matroană, macrou și condicuță.

Nu mai continui și cu celelalte instituții decepționante, tenebroase, ale așa zisei noastre justiții independente. Pentru că, de undeva, din masa adevăraților slujitori ai acesteia, mai răzbate până la noi și câte o rază de lumină, adică de speranță. Prefer să-i dedic ei, acestei raze, finalul meu de articol.

Doamnei judecător Dana Gârbovan, președinta UNJR, i s-a propus de către premierul Grindeanu postul de Ministru al Justiției. Nu-l suspectez pe premier de intenții murdare, dar inițiativa lui se putea transforma într-o mare capcană. Din fericire, doamna Gîrbovan a refuzat. Vreau să o felicit pentru această decizie.

Astfel de persoane, precum doamnele Dana Gârbovan și Gabriela Baltag, sunt rare, prețioase și trebuie să rămână în breaslă, ca anticorpi, dacă vor să însănătoșească cu adevărat justiția română. Orice părăsire a breslei, pentru ascensiuni administrative interpretabile, le-ar compromite. Chiar dacă nimic compromițător n-ar exista, cu adevărat, acolo.

***

A nu se înțelege, din introducerea cu femeia superbă devenită satir, că am avut-o în vedere pe doamna Laura Kovesi. Nicidecum! M-am referit la himera luptei împotriva corupției și la cum, aceasta, l-a amăgit o vreme pe bietul popor român că și-ar putea redobândi bărbăția de altădată.

Morala este că, oricât de frumoasă ar părea o femeie, dacă atunci când îi îndepărtezi desuurile dai peste furuncule și șancre, ia-o la sănătoasa. Sau recomand-o, frățioare, dușmanilor tăi.

Sursa: Contele de Saint Germain

Despre autor

contribuitor

comentarii

Adauga un comentariu

  • Asa si Ghita a fost frate cu sistemu’ si codru frate cu …ca nu mai avem codru, si s-a suparat Ghita, si a intors armele impotriva sistemului ticalosit, mafiot. Contagios “modus operandi”! “Si se facu Lumina!”
    Renasterea unui popor rezida in revigorarea justitiei. Frumosi oamenii care transmit raze de lumina!
    Are legatura cu efectul de piramida. Cercetarile stiintifice in domeniu au demonstrat faptul ca piramidele armonizeaza extraordinar de eficient procesele din mediul ambiant (si din salile de judecata), reduc agresivitatea oamenilor (si comportamentul infractional), elimina stresul (generat de savarsirea infractiunilor, abuzurilor…in serviciu, de forta, de putere), imbunatatesc puterea sistemului imunitar sau au efecte intense si remanente asupra oricarui tip de materiale: alimente, apa, aer, sol, medicamente, vaccinuri, pietre, metale, arme, produse radioactive)…infractori interni, externi.

  • Dar Soros, Soros – ce zicea?
    Sau D-na Judecator nu a mancat usturoi cu alde’ Macovei si alti pro-GAY-sisti?
    Frumos e ca mai “scapa” cate una/unul … pe’ici, pe colo… cate ceva care are logica… rationala si nu contextuala cum le place indoctrinatilor lui Marcuse, cum se prezinta prea multi de “sus”, care fenteaza realitea (ei fiind psihopati de-a dreptul!) abuzand de incredere data de cei care-i platesc – oamenii acestui neam, poporul roman.
    Nu e greseala in minte lor ci perversitate unei educatii si unei presiuni mediatice si „recreationale” ca propaganda a marxismului cultural.
    Cans fugi de Dumnezeu ajungi unde „te cheama lumea” – la minciuna, aroganta, invidie, ura…
    Inteligenta de a nu [mai] accepta „mangeralac”-ul nu e semn de valoare morala si/sau profesionala ci de [doar] auto-protectie.
    Oricum nu se leapada de Satana – ati auzit vreun judecator sa jure cu mana pe Biblie la inceputul vreunui proces ca “va face si derege”… ASA SA-MI AJUTE DUMNEZEU??? Ca doar ei cer asta – ritualul! – celor care … „marturisesc”!
    Ati auzit vreun judecator sa-si inceapa ziua de procese cu “Tatal Nostru”???
    Sa nu ne amagim, judecatorii “slujesc” Justitiei iar aceasta este a Talmudului, adica a slujitorilor lui Ba’al, alt nume al lui Belzebuth.
    Intre credinta in Dumnezeu (care este rodnica in spiritualitate arianica) si idolatria care a generat si Dreptul Roman si Talmudul (surse „evoluate” de credinta semitica), unde ce situeaza oamenii din sistemul juridic???
    „Judecatorii” dinaintea existentei vreunui rege pe Pamant aplicau poruncile revelate, date de Dumnezeu… asa cum erau traditiile timpurilor si nu erau semitice.
    Cei de azi „infaptuiesc” acte de justitie, nu decid crestineste. Iar deciziile lor sint contaminate de semitism, dupa ce legile pamantului nostru au fost eliminate de papistasi, masoni, khazari si atei.
    Normele de drept crestin si obstesc – fidele spiritualiatii si traditiilro neamului nostru s-au inlocuit cu regulile anti-crestine.
    Prin urmare, nu e cazul sa ne bucuram de o formalitate practic nesemnificativa; e falsa promovare de imagine.
    ————-
    PS – cand iti schimbi “numele” asta malefic? Ori este reprezentarea credintei in reincarnare?

  • “…De-o fi una, de-o fi alta…Ce e scris si pentru noi,
    Bucurosi le-om duce toate, de e pace, de-i razboi.”…Scrisoarea III, Mihai Eminescu…Eminovici