C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Ion Cristoiu: “Își dă seama Mihai Tudose c-ar putea avea soarta unui alt alintat al Sistemului: Gabriel Oprea?!”

Și TeFeList să fii (adică un tip ale cărui gînduri sînt pregătite de alții în bucătării secrete, de unde îi sînt livrate, ca să le zbiere la mitinguri sau pe Facebook) și tot ți-ai da seama că Mihai Tudose nu e premierul PSD, cum îi place să se alinte, ci premierul lui Klaus Iohannis.


Profitînd de Criza artificială care a fost debarcarea lui Sorin Grindeanu, Klaus Iohannis i-a impus lui Liviu Dragnea un produs nemijlocit al pepinierii SRI.

Un student întîrziat altoit cu epoleți.

Prin votul dat lui Mihai Tudose, majoritatea parlamentară PSD a acceptat predarea Guvernului, cu premier cu tot, ca într-o capitulare necondiționată, Sistemului condus de Klaus Iohannis.

Un timp Mihai Tudose a stat în adormire, cum se întîmplă cu toți agenții serviciilor secrete.

Pînă cînd s-a apăsat pe buton.

Cele două ministrese, care ascultau doar de Gruparea mafiotă a lui Liviu Dragnea, trebuiau să plece pentru a lăsa locul unor oameni dispuși să dea din ciolanul Bugetului sau al Fondurilor europene și altor Grupări mafiote.

La un moment dat, sub pretextul cusut cu ață albă, al unui sondaj, Mihai Tudose a cerut plecarea penalelor din Guvern.

Dacă asta nu se întîmplă, el demisionează.

Șantajul a ținut, deși, între noi fie vorba, un partid precum PSD își putea permite să joace tare, respingînd șantajul chiar cu riscul trecerii în Opoziție.

Nu de alta, dar e greu de imaginat că Rața mecanică ar fi avut cum să aducă la guvernare un alt partid.

Mihai Tudose s-a deconspirat la ordin.

De atunci, el se manifestă, în fine, drept ceea ce e:

Un instrument al Sistemului.

Nu e primul politician în postura de servitor care joacă după cum îi cîntă boierii.

Au mai fost și alții înaintea lui.

Și după ce boierii s-au distrat cu țopăitul slugii, au aruncat-o pe poarta larg deschisă.

Vineri, 5 iunie 2015.

Premierul Victor Ponta e convocat la DNA de unde pleacă suspect de fapte de corupție.

Imediat, iese în public Klaus Iohannis și-i cere demisia din funcția de premier.

Motivul?

Prin convocarea la DNA a devenit penal.

România nu e un stat de drept. E o țară în care, sub masca unei democrații de fațadă, în care instituțiile sînt forme fără fond, puterea aparține sergenților majori mesianici.

Și în aceste condiții, în România, după un deceniu și ceva de dictatură a Sistemului, s-a născocit o aberație.

Cel pus sub acuzare de un procuror DNA e automat vinovat și prin asta e declarat penal.

Nu contează că, după cîțiva ani de tîrît prin procese, Justiția decide că fapta n-a existat, că ea a fost născocită de procuror.

Penalul trebuie să plece din orice funcție publică de îndată ce-a fost convocat la DNA.

Această incredibilă șmecherie a fost impusă de Sistem sub semnul luptei împotriva corupției.

Corupția fiind prezentată drept pericol național, drept noul dușman de clasă, orice cetățean convocat la DNA de un procuror, chiar și cînd procurorul respectiv e, precum Mircea Negulescu, zis și Portocală, un maidanez printre oameni, un golan, un infractor, e categorisit drept penal și prin urmare constrîns să demisioneze.

Pe acest fond, sergenții majori mesianici și-au dat seama că au în mînă un bulan de aur, un instrument de intervenție în viața politică cum nu s-a mai întîlnit nici pe vremea dictaturii:

Convocarea la DNA.

Se dorea scoaterea din joc a unui politician, care nu era pe placul sergenților majori sau a președintelui, care era sergent major șef?

Mai întîi respectivului i se dădea un semnal să iasă din viața politică sau dacă voia să candideze să renunțe.

Dacă respectivul, așa cum a procedat Sorin Oprescu, se încăpățîna să candideze, era convocat la DNA. Reținerii, cu huruitul amplificat de Divizia Presă, îi urma transformarea în penal. Și dacă era penal, musai să nu mai candideze.

Bulanul convocării la DNA a fost folosit și mai e folosit pentru remanieri guvernamentale sau chiar pentru căderea Guvernului, în unele cazuri la comanda lui Klaus Iohannis.

Debutul a fost făcut cu Victor Ponta.

Trucul convocării bătea la ochi.

Ar fi fost normal ca liderii politici, nu numai cei din alianța de guvernare, dar chiar și cei din Opoziție, dîndu-și seama că și ei ar putea fi scoși din joc cu șmecheria asta, să se ridice împotriva Operațiunii.

În seara zilei în care Victor Ponta devenea penal și prin asta ținta somațiilor lui Klaus Iohannis, care avea textul gata chiar din clipa cînd s-a decis Operațiunea Binomului SRI-DNA, un lider politic făcea următoarea declarație publică:

„În momentul în care DNA citează un cetăţean, te prezinţi la DNA. Nu cunosc datele din dosar şi niciodată nu am comentat deciziile justiţiei şi nici nu le comentez. Prim-ministrul are datoria să se prezinte, dacă sînt suspiciuni la adresa lui, cum ne prezentăm toţi. (…) DNA e un etalon în Europa, sîntem daţi ca exemplu la Bruxelles.”

Convocarea lui Victor Ponta la DNA mirosea de la o poștă a lucrătură a Binomului la ordinele lui Klaus Iohannis. Bietul Victor Ponta striga pe toate drumurile că e nevinovat, că dosarul era o fantezie, că trebuia să se bucure de prezumția de nevinovăție.

Evident, orice om cinstit, care-și dădea seama că era o Operațiune a Binomului, dacă nu îndrăznea să-l apere pe Victor Ponta, tăcea.

Politicianul care făcea declarația de mai sus nu numai că nu-l apăra pe Victor Ponta, nu numai că tăcea, dar mai mult îi administra o lovitură strașnică prin elogiul adus DNA, în condițiile în care premierul acuza DNA de poliție politică. De altfel declarația de mai sus, făcută la Digi 24, era urmarea unei întrebări despre punerea sub acuzare a lui Victor Ponta și despre somația din partea lui Klaus Iohannis.

Cine era politicianul?

Vreun TeFeList cu creierul spălat pe Facebook?

Un lider al unui partid adversar al PSD?

Un consilier al lui Klaus Iohannis?

Nu.

Politicianul cu pricina era Gabriel Oprea, vicepremier, lider al PUNR, partid care făcea parte din Alianța de guvernare împreună cu PSD.

Ar fi fost normal ca Gabriel Oprea să atace DNA pentru punerea sub acuzare a lui Victor Ponta. Vedea și el că nu era chior că dosarul era subțire și că punerea sub acuzare urmărea plecarea lui Victor Ponta din funcția de premier.

Ar fi fost normal să procedeze așa nu neapărat, pentru că era coleg de guvernare cu Victor Ponta, dar și, dacă nu mai ales, pentru că ar fi trebuit să-și dea seama că Binomul apelase la un truc căruia și el îi putea pica victimă.

De ce n-a reacționat așa Gabriel Oprea?

Răspunsul e simplu.

Gabriel Oprea fusese ținta unei Operațiuni de lugu-lugu din partea Sistemului și mai ales din partea Cotrocenilor. Divizia Presă a

Binomului nu mai contenea cu ridicarea în slăvi a lui Gabriel Oprea, cel care putea să ia locul penalului Victor Ponta și astfel să inaugureze în istoria patriei o nouă eră:

A cinstei și a patriotismului.

Așa i se susura la urechi.

Se vedea deja premier.

Îl întărea în credința asta funcția de premier interimar dobîndită după jurămîntul de credință făcut DNA.

N-a trecut nici un an.

Joi 3 septembrie 2015, într-o perioadă cînd Generalul era pe cai mari, scriam despre visurile de mărire ale șefului PUNR.

Plecam în raita mea analitică de la anunțul făcut de Gabriel Oprea la Școala de vară a UNPR de la Costinești:

„Vom avea un milion de membri de partid, vom avea peste 10% din voturile românilor. Ne-au prezentat cu 2%, 5% sau 7%, important este că la anul vom lua peste 10% din voturile românilor”.

După care notam:

„Excepție făcînd cîțiva jurnaliști supărați pe Gabriel Oprea, Generalul se bucură de o presă favorabilă.

Printre expresiile acestei simpatii se numără și supralicitarea rolului jucat de Gabriel Oprea în complicata încîlceală de mațe care e politica la nivel înalt din ultima perioadă.

O televiziune m-a întrebat recent despre triumful lui Gabriel Oprea pe scena politică, triumf tradus, înainte de toate, în imaginea de

Om cheie al Guvernării, de politician căruia toate taberele îi fac curte și, lucru important, de demnitar al Guvernului Ponta cu acces la Cotroceni, chiar dacă numai la Dan Mihalache, omul forte al Regimului Klaus Iohannis, văzut de mulți drept adevăratul președinte al României.

Am răspuns prin a avertiza că mai avem cîteva luni pînă la debutul unuia dintre cei mai importanți ani postdecembriști.”

După ce treceam în revistă importanța covîrșitoare a celor trei rînduri de alegeri din 2016, atrăgeam atenția că se va face pe dracu-n patru ca UNPR să dispară de pe scena politică.

Pe 17 februarie 2016, Gabriel Oprea era pus sub acuzare de DNA pentru abuz în serviciu.

Dosarul, despre care am scris la vremea respectivă, pentru că e Dosarul DIPI e mult mai subțire decît cel al lui Victor Ponta.

Analfabet să fii și tot îți dai seama că s-a aplicat trucul din cazul Ponta.

Folosirea convocării la DNA pentru etichetarea drept penal și prin asta pentru tragerea pe linie moartă.

Dacă Gabriel Oprea ar fi luat atitudine față de Operațiunea Victor Ponta poate că n-ar mai fi fost victima trucului cu penalul.

N-a luat, convins că pe el Sistemul îl va proteja.

Nu l-a protejat.

A învățat Mihai Tudose ceva din experiența numită Gabriel Oprea?

N-a învățat nimic.

Se crede pe cai mari, deoarece Sistemul îi susură în urechi jurăminte de amor.

Nu știe că, la fel cum s-a întîmplat cu Gabriel Oprea, cînd va fi nevoie, Sistemul îl va sacrifica fără milă.

Autor: Ion Cristoiu

Sursa: Ion Cristoiu Blog

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss