C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Ion Cristoiu: Arma mortală a Binomului SRI-DNA- denunțul pentru fapta petrecută pe vremea lui Burebista!

În numărul anterior m-am ocupat pe larg de scoaterea din joc al lui Marian Petrache de către Binomul SRI-DNA, potrivit planului ticluit la Cotroceni de impunere în fruntea PNL, la Congres, a unei echipe de păpuşi gonflabile la dispoziția lui Klaus Iohannis.

dna-sri

Printre dovezile că Operaţiunea pute şi din spaţiul cosmic a folosire a Luptei împotriva corupţiei pentru răfuieli politico-mafiote aduceam şi apelul la ceea ce am numit: Denunţul de pe vremea lui Burebista.

Am folosit sintagma asta în titlul unei postări pe cristoiublog.ro din 1 martie 2015 despre Operaţiunea prin care Alinei Bica i s-a dat încă 30 de zile de arest preventiv în urma unui denunţ depus nitam-nisam de Ovidiu Tender în ianuarie 2015. Arătam în textul respectiv că Alinei Bica i se termina primul arest preventiv dat în noiembrie 2014. Binomul SRI-DNA a intrat în alertă. Alina Bica făcuse deja, prin avocată, acuzaţii la adresa Codruţei Kovesi, şefa DNA, şi a lui Florian Coldea, prim-adjunctul SRI. Se profila riscul ca, pusă în libertate, Alina Bica să facă dezvăluiri incomode despre Binom. Apoi, cum Alina Bica era victima ranchiunelor feminine ale Codruței Kovesi, doar trei luni de arest preventiv trecea drept puțin pentru umilirea rivalei. În acel moment, Ovidiu Tender se suie în maşină şi merge la DNA unde depune un denunţ împotriva Alinei Bica.

Citiţi-l şi ţineţi-vă bine, să nu leşinaţi!

„În 25 mai 2005, am fost chemat la o întîlnire de către Vîntu Sorin Ovidiu care, după ce m-a verificat să nu am vreun aparat de înregistrare, audio sau video, mi-a cerut să dau suma de 4 milioane de euro cash pentru a scăpa de dosarul penal de la DIICOT. Mi-a dat termen să plătesc această sumă pînă la 25 iulie 2005, pentru că suma urma să se împartă la opt persoane care vor rezolva problema cu dosarul meu. La nedumerirea şi neîncrederea mea faţă de această solicitare, Vîntu Sorin Ovidiu mi-a spus că voi primi un semnal în acest sens cînd voi fi chemat la DIICOT.

Într-adevăr, după cîteva zile am fost chemat la DIICOT de către procurorul Alina Bica, care mi-a transmis mesajul: Vă felicit că v-aţi descurcat! Am înţeles că solicitarea de a da 4 milioane de euro făcută de Vîntu era cu acordul procurorului de caz şi eventual al altor persoane pe care nu le-a menţionat.

La termenul din 25 iulie 2005, pînă la care trebuia să fac plata, am fost chemat din nou de Sorin Ovidiu Vîntu la domiciliul acestuia unde, în prezenţa lui Liviu Luca, după ce eu le-am comunicat că nu am de unde să plătesc această sumă, aceştia mi-au spus că grupul lor consideră că eu i-am înşelat şi că de acum încolo voi suporta consecinţele refuzului meu de a da mită. După cîteva zile, am fost chemat la procuroarea Alina Bica şi aceasta a dispus împotriva mea măsura obligării de a nu părăsi ţara.”

Din cîte se vede, nu numai că Denunţul se referă la o faptă petrecută cu 10 ani în urmă, de care şi-a amintit brusc Ovidiu Tender, dar mai mult, conţinutul e fantasmagoric de la un capăt la altul.
Arătînd că Ovidiu Tender acţionase la ordin, scriam în final:
„Aştept cu nerăbdare un denunţ împotriva Alinei Bica pentru fapta petrecută pe vremea lui Burebista!”
Pentru că şi-a îndeplinit cu cinste misiunea de a depune un denunţ, Ovidiu Tender primește de la DNA o ţidulă prin care e lăudat ca un brav colaborator al instituţiei.

Am reprodus Documentul pe cristoiublog.ro din 10 iunie 2015.
Sub semnătura Procuror şef Secţie Gheorghe Popovici, lui Ovidiu Tender i se făgăduiește clemență într-un proces pe motiv că „prin declaraţiile dumneavoastră aţi facilitat tragerea la răspundere penală a Alinei Bica.”

Se înţelege acum ce vrea să zică sintagma Denunţul pentru o faptă petrecută pe vremea lui Burebista.
E vorba de denunțul făcut de cineva la DNA împotriva cuiva pentru o faptă petrecută oricînd în Istoria României.
Noul Cod de Procedură Penală, intrat în vigoare la 1 februarie 2014, defineşte denunţul prin articolul 290:
„Denunţul este încunoştiinţarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvîrşirea unei infracţiuni.”

Se vede limpede că denunţul la DNA nu are nici o limită în timp de la comiterea faptei.
În orice moment, un tip poate să depună un denunţ la DNA despre o faptă petrecută chiar și în vremuri imemoriale.
În cazul Alina Bica, denunţătorul şi-a amintit în 2015 o faptă petrecută în 2005.
După 10 ani l-au lovit remuşcările c-a fost implicat într-o faptă de corupţie şi că n-a denunţat-o la vremea respectivă.
N-a denunţat-o timp de 10 ani.
A făcut-o acum, în 2015!

Marian Petrache a fost victima unui denunţ cu privire la o faptă petrecută cu 9 ani în urmă.
Un alt important personaj, Bogdan Olteanu, a fost scos din joc în 2016 în urma unui denunţ despre o faptă petrecută în 2008, cînd era preşedinte al Camerei Deputaţilor.
Faptă petrecută cu 8 ani în urmă.
Cu acest prilej a fost scos din joc, pentru că bombănise împotriva Serviciilor secrete ale României, și jurnalistul Liviu Mihaiu.
Din februarie 2014, am asistat la un val de denunţuri de tip Faptă de pe vremea lui Burebista ca urmare a amintirii bruşte a cuiva că a comis cîndva o faptă împreună cu un politician.
Potrivit Dosarului Gabriel Berca, denunţătorul, omul de afaceri analfabet, Viorel Rusu, îşi aminteşte în 2015 de o faptă petrecută în 2010; cu 5 ani în urmă.
Documentele arată că denunţul n-a fost întîmplător.
Binomul SRI-DNA de la Bacău urmărea să-l scoată din joc pe Gabriel Berca, adversar al PSD.

Modul de operare e simplu.
Binomul SRI-DNA are o armată de denunţători de serviciu.
Unii sînt colaboratori ai SRI.
Alţii sînt protejaţi sau şantajaţi de DNA.
Ca şi în cazul Alina Bica, atunci cînd interesele politico-mafiote cer scoaterea cuiva din joc, denunţătorul de serviciu e pus, fie de SRI, fie de DNA, să-şi amintească în scris de o faptă comisă împreună cu politicianul victimă.

Un caz semnificativ îl reprezintă cel al denunțătorului lui Cristian Rizea.
În octombrie 2015, toate sondajele îl dau pe PSD-istul Cristian Rizea cîştigător al localelor la Primăria sector 1.
În acel moment, numitul George Andrei Beja depune un denunţ împotriva lui Cristian Riza despre o faptă petrecută în 2009.
George Andrei Beja, aflat în puşcărie, depusese şi în 2013 un denunţ împotriva lui Cristian Rizea.
În 2014, cazul e clasat de DNA pe motiv că fapta nu există.
În 2015, însă, Cristian Rizea trebuia scos din joc. Acelaşi denunţător, acum în libertate, e pus să mai facă o dată denunţul!
În martie 2016, cu două luni înainte de alegeri, Cristian Rizea e înhăţat de DNA.
Adio candidatură la locale!
Scoatere din joc măiastră!

Se poate întocmi o listă cu denunţătorii de serviciu.
Unii sînt protejaţi de Binom (Claudiu Florică, Dinu Pescariu, Doru Boştină, Viorel Rusu, Tiberiu Urdăreanu).
Se îmbogăţesc mai departe din afaceri cu statul.
Alţii sînt la puşcărie.
Pentru activitatea lor de denunţători li se promite eliberarea condiţionată sau clemenţă în alte dosare (Cristinel Bîgi, Dorin şi Alin Cocoş).

Alături proasta definire a Abuzului în serviciu, absenţa precizării unui termen în cazul denunţului reprezintă arma principală a Binomului în folosirea luptei anticorupţie pentru răfuieli politico-mafiote.
De aceea, Ordonanţa 13 propunea o precizare a termenului în care poate fi depus un denunţ:
„După aliniatul (2) al articolului 290 se introduce un nou aliniat (3) cu următorul cuprins:
«Denunţul se va depune la organul de urmărire penală competent în termen de 6 luni de la data săvîrşirii faptei prevăzute de legea penală.»”
Alături de modificarea Abuzului în serviciu, modificarea articolului privind Denunţul a fost măsura care a scos din minţi Binomul SRI-DNA.

De-a lungul perioadei postdecembriste toţi politicienii de azi, cu excepţia celor culeşi de pe stradă, precum USR-iştii, au fost obligaţi, prin chiar apartenenţa la un partid, să facă rost de bani prin mijloace neortodoxe.
N-ar fi nimic rău dacă Binomul SRI-DNA ar purcede la scoaterea din joc a tuturor politicienilor care au comis fapte penale în postdecembrism.
Problema e că termenul neprecizat al Denunţului e folosit de Binom pentru manipularea scenei politice.
Denunţătorii sunt la dispoziția Binomului.

Dacă ar fi vorba de o luptă reală împotriva corupției și denunțătorii ar trebui înhățați. Corupția funcționarilor publici ar fi fost imposibilă fără acești oameni de afaceri mizeri, gata să-și denunțe și mama, numai pentru a rămîne cu averile și chiar cu miș-mașurile neatinse.
Activitatea unuia sau a altuia pentru a depune un denunţ despre o faptă petrecută pe vremea lui Burebista depinde de interesele politice de moment.
Cine are la dispoziţie Binomul SRI-DNA conduce în România prin scoaterea din joc a unor politicieni şi protejarea altora.
Dacă denunțul ar fi primit un termen limită (poate nu șase luni, poate mai mult, un an, de exemplu), Klaus Iohannis ar fi rămas fără principala și singura armă de implicare în politica internă.

Tărăboiul făcut de Binom, de Divizia Presă a Binomului, manipularea demonstrațiilor din Piața Victoriei, tragerea pe sfoară a Puterilor Garante au dus la abrogarea Ordonanței 13.
O dată cu aceasta, Denunțul a rămas fără termen precizat.
Și nu întîmplător, la puțin timp după eșecul Ordonanței, într-un gest de sfidare a opiniei publice, DNA a apelat la Denunțul de pe vreme lui Burebista pentru a-l scoate din joc pe Marian Petrache.

Autor: Ion Cristoiu
Sursa: Ion Cristoiu Blog

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss