Mai mulți „internaționaliști“ de seamă ai României postdecembriste, în frunte cu cei eterni de la BNR, cu contribuții majore la transformarea României într-o colonie, ne-au spus mai deunăzi că o nouă criză economică este ca și la ușa noastră.
Nu ne-au menționat tocmai exact și de ce, dar, cunoscându-le în general opiniile, putem bănui cu precizie de sută la sută: Desigur, statul s-a îngrășat din nou prea mult în dauna bietului sector privat și, din cauza măririi nesăbuite a salariilor bugetarilor, a rupt echilibrele, amenințând stabilitatea economică și financiară.
În ciuda acestor flașnetări hodorogite, care nu au nicio legătură cu realitățile concrete, trădătorii de neam și țară – pardon, „internaționaliștii“ – au dreptate în materie de criză care bate la ușă! Dar din cauze cu totul diferite de cele din clișeele pozate de aceștia!
Cum dracu’ se face că toate crizele – de care statul ar fi de vină – izbucnesc din sistemul privat și integral din cauza acestuia, iar statul este doar chemat să le rezolve?! Cum dracu’ se face că întotdeauna se dă uitării că statul a intervenit – pe seama contribuabililor, căci altfel nu are cum! – și sistemul privat, direct răspunzător de criză, își continuă apoi, cu și mai mare lăcomie, dezastrul în economie, în timp ce „internaționaliștii“ dezvoltă și mai abitir teza primatului piețelor și statului minimal?! Asta, până când jaful destructurează din rărunchi economia, moment în care statul este scos de la naftalină spre a echilibra situația.
Evident, tot pe seama contribuabililor! Numai că statul, mereu mai slab, are posibilități mereu mai mici de a echilibra situația și, de fapt, crizele se adâncesc și se îndesesc. Prin țările făgăduinței – sedii ale multinaționalelor și centre ale colonialismului mondial – scenariul încă funcționează, pentru că, aici, în ipocrizia nesfârșită care domnește, statul n-a fost, de fapt, distrus și, la o adică, menține resurse și putințe de intervenție.
În colonii însă este dezastru: statul a fost desființat, oricum putințe și resurse nu mai are și, la o adică, nu mai poate face mare lucru. Priviți la România! Economia de stat, distrusă sistematic, nu mai reprezintă decât 4% din total. Cu mărunțișul pe care atotdominantul sistem privat îl plătește ca impozite, bugetul de stat nu reușește să strângă mai mult de 30% din PIB, față de peste 40% în medie în UE și chiar peste 50% în țările nordice. Capitalul străin a preluat toate piesele, pozițiile și pârghiile strategice din economie și deci decizia. Ce să mai facă statul?! Evident, nu mai poate face vreun bine în economie, ceea ce se vede de la o poștă, dar, să fim obiectivi, el este atât de slab și puțin important în ansamblu, încât nu mai poate face vreun rău.
Degeaba stăpânul străin și „internaționaliștii“ interni aruncă anatema asupra sa. Ca să fugă de răspundere și ca să-l coste mai puțin, noul proprietar străin al țării lasă aparent administrarea în seama statului român, în capul căruia poate vărsa astfel toate lăturile, privind insuccesele, neputințele, nerealizările și… bineînțeles… provocările de crize.
La criza de acum aproape un deceniu, stăpânul străin și vătafii români de atunci au adoptat o abordare sinistră: România a preluat un credit extern de 20 miliarde euro cu care au fost finanțate băncile străine, vinovate aproape integral de criză, iar plata a fost suportată de contribuabilii români. Prin scăderi de salarii, înghețări de pensii și majorări de impozite.
Acum, statul român este și mai slab, aproape dispărut de pe firmament. Vă dați seama ce vor plăti contribuabilii români, indiferent de formula, desigur, și mai sinistră, ce va fi inventată?! Ca factori în generarea crizei, „internaționaliștii“ se fac că nu văd zecile de miliarde euro, mereu mai multe, jefuite anual de capitalul străin din România, externalizarea fără fiscalizare de către acesta a 85-90% din profiturile realizate aici, salariile de batjocură practicate în colonia România, nici măcar că s-au dublat fără justificare salariile vătafilor; pentru ei, contează doar că s-au mărit în principiu – și, să fie clar, numai în principiu – salariile salahorilor români! Noroc că vinovații sunt deja pregătiți: PSD, Liviu Dragnea, dacă nu și fiul său, fosta nevastă, cei cu același nume și, bineînțeles, votanții de la referendumul din 2012!
Autor: Ilie Serbanescu
Sursa: Cotidianul
Criza indusa din 2009!
Imprumutul in cuantum de 20 mld. euro de la FMI!
Implementarea fenomenului de SUPRAINDATORARE A POPORULUI. SUPRAIMPOVARAREA TARII. MEGAINDOBITOCIREA, SUPERINSCLAVIZAREA, INGENUNCHEREA UNUI NEAM, din…pix, instrumentul care deseneaza cresterile ec. dupa caz, pierderile, ex. pierderile unei companii in scopul elimin. concurentei, achizitionarii la preturi mici si f. mici, stabileste deficitul bugetar, Pib-UL, datele statistice, procentele din sondaje, clasamentul unei tari din coada UE!
“Cei de pe urma, vor fi cei dintai!”
“Si se facu lumina!”
In ce limba se exprima mai bine tradarea, decat in limba straina de neam?! Ne felicitam reprezentantii ca vorbesc impecabil limbi straini. Direct proportional cu VALOAREA INSTRAINARII PATRIMONIULUI UNUI NEAM. Oficial, 95%, valoarea instrainarii tarii! “Limba noastra-i o comoara!”. Vanzarea-cumpararea activelor, resurselor naturale, energetice, minerale, s-a perfectat in limba celui caruia i s-a pus tara la picioare! Inaltimea sa sa vorbeasca in limba neamului din care isi trage seva, isi are radacinile, puterea, credinta, iertarea si iubirea! Cuvantul, mesaj, simbol, informatie, energie, vibratie, frecventa.
Oul sau gaina?!
Pentru a explica creatia lumii, hindusii povestesc ca o pasare imensa, pe nume KALAHAMSA, Pasarea Cosmica, a creat un ou. Oul este un simbol fundamental, motiv pentru care este susceptibil de…infestare. Legenda oului se gaseste sub diferite forme in toate religiile. Cea mai buna dovada este Sarbatoarea Pastelui la crestini, unde se ofera oua. Coaja oului, reprezinta planul fizic, albusul reprezinta planul spiritual, iar galbenusul, unde se afla samanta, reprezinta spiritul, iar acest spirit se hraneste cu albus, cu sufletul si trebuie apoi, sa sparga coaja, pentru…a se elibera! Apare in poveste…GAINA, care…CLOCESTE, incalzeste oul, un Maestru, care prin iubire, rabdare, duiosie si sacrificiu sa TREZEASCA caldura interioara a OULUI. Toti aceia care isi imagineaza ca pot iesi din coaja lor, fara ajutor exterior (in speta, imprumutul de la FMI, QUI PRODEST?! Lui Dumnezeu sau lui Mamona?!), fara un Maestru, Dumnezeu, insai Constiinta Cosmica, universala, infinita, se inseala. Este nevoie ca Cineva bine intentionat, cu buna credinta si muuuulta iubire divina, sa sparga o bucatica din coaja. (Omraam Mikhael Aivanhov)
Un experiment in care cobaii suntem noi, sfantul si binecuvantatul “cobai”.
Cobaiul ce de pe urma.