C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Francezii și nemții, împotriva creșterii salariului minim

Reprezentanții companiilor franceze și germane prezente în România nu sunt de acord cu creșterea salariului minim pe economie, măsură decisă de Guvern, pentru că, spun aceștia, vor afecta pe termen scurt investițiile în țara noastră.



Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER) atrage atenția că modificările salariului minim în forma anunțată de guvern pot  afecta întreaga economie a țării, prin creșterea costurilor cu forța de muncă, reflectată într-un final în majorarea prețurilor. Aceste modificări, anunțate într-un orizont de timp foarte scurt, impactează predictibilitatea și stabilitatea fiscală. De asemenea, afectează capacitatea întreprinderilor, mai ales mici și mijlocii de a ajusta corespunzător bugetele, care sunt stabilite încă de la sfârșitul anului anterior.

Ne referim aici nu numai la majorările de salarii minime, ci la întreaga grilă de salarizare, care trebuie să  fie ajustată în noile condiții, fără a fi corelată cu productivitatea muncii. Poziția CCIFER vine după cea a Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), conform căreia unele societăți germane din România – mai ales cele din industria prelucrătoare – își vor reduce anumite activități sau pe viitor vor renunța complet la ele.

Salariul minim brut va fi diferențiat în funcție de studii și vechime, românii cu studii superioare și o vechime mai mare în muncă urmând să primească mai mulți bani. Ulterior, Executivul va emite o Hotărâre de Guvern pentru a crește salariul minim de la 1 decembrie 2018, ce va fi valabil și pentru 2019. Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență prin care modifică Codul Muncii și introduce definiția de salariu minim diferențiat. OUG nu conține sume. După publicarea OUG în Monitorul Oficial, în baza acestei ordonanțe se va da o Hotărâre de guvern în care să fie menționate sumele. „Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență care modifică o serie de acte normative, printre care Codul Muncii – Legea nr. 53/2003, și Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă. Modificările aduse Codului Muncii vizează crearea cadrului legal pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prin raportare la criteriile referitoare la nivelul studiilor și al vechimii în muncă. Prin hotărâre de Guvern se va putea stabili nivelul salariului minim diferențiat pentru anumite categorii de salariați: pentru salariații care sunt încadrați pe studii superioare, precum și pentru cei care au o vechime în muncă peste un anumit nivel”, se precizează într-un comunicat de presă al Ministerului Muncii. Salariul minim pe economie va fi majorat de la 1 decembrie 2018 și va fi diferențiat în funcție de studii. „În Codul Muncii, la ora actuală, se vorbește de salariul minim, dar nu se vorbește de salariul minim diferențiat între cei fără studii superioare și cei cu studii superioare și atunci primul pas pe care trebuie să îl facem este să modificăm Codul Muncii. După ce va fi modificat acest Cod al Muncii, va trebui să venim cu o Hotărâre de Guvern. De la 1 ianuarie ar urmă să fie salariul minim pe economie 2.080 de lei, iar salariul minim pentru cei cu studii superioare 2.350 de lei și pentru cei care au minim 15 ani vechime la fel, 2.350 de lei”, a declarat Lia Olguța Vasilescu, ministrul Muncii. În ceea ce privește vechimea de 15 ani, oficialul guvernului a precizat că este vorba despre 15 ani de vechime în muncă „în general”, indiferent de locul de muncă, indiferent dacă a existat șomaj în această perioada sau concediu de maternitate.

„În termeni de productivitate, România este la finalul listei printre țările din Uniunea Europeană. Rata de productivitate ajustată în funcție de salariu în România a scăzut în majoritatea sectoarelor, tocmai datorită creșterilor salariale disproporționate. Efectele acestei majorări vor fi resimțite pe termen lung prin scăderea atractivității țării noastre pentru investitorii străini, prin creșterea costurilor cu forța de muncă. O altă problemă este dată de stabilirea salariului minim în funcție de vechimea în muncă, care va crea o birocrație excesivă  și va reprezenta un alt argument în defavoarea performanței”, susțin reprezentanții CCIFER. Potrivit acestora, stimulentele financiare acordate salariaților pentru vechimea în muncă trebuie să rămână reglementate prin sporul de vechime și acordate în baza negocierii dintre partenerii sociali, în funcție de realitățile economice și de piața din fiecare industrie și unitate comercială.

Oficialii CCIFER estimează că o asemenea măsură va afecta în mod nerezonabil și nejustificat posibilitatea de a găsi un loc de muncă corespunător pregătirii și competențelor pentru unele persoane ce au o vechime mai mare de 15 ani, care constituie cea mai mare bază de forță de muncă din România.

La rândul lor, oficialii AHK au spus că majorarea din nou a salariului minim va duce în rândul comunității germane de business din România pe termen scurt și mediu la regândirea modelului de business. „În ultimii 4 ani salariu minim s-a dublat, fără însă ca productivitatea să poată ține pasul cu aceste creșteri. Pentru a se asigura că creșterea salariilor este legată și de creșterea productivității, este deosebit de important pentru companiile germane din România ca Guvernul României să investească masiv și urgent în educația profesională și universitară, dar și în proiecte de infrastructură. În afară de asta mai este absolut necesar ca Guvernul să creeze pentru mediul economic condiții-cadru stabile și sustenabile din punct de vedere economic. Există pericolul ca, prin creșterea salariilor, odată cu creșterea importurilor, deficitul de cont curent să continue să crească, ceea ce ar duce la creșterea inflației respectiv la deprecierea leului. Efectele creșterii economice stimulate de consum sunt în pericol a se evapora. Rămâne un nivel crescut al prețurilor și al salariilor, dar în detrimentul atractivității amplasamentului investițional. De aceea pledăm pentru o corelare strânsă între creșterile salariale și creșterea productivității muncii”, spun reprezentanțiii AHK România.

Potrivit oficialilor Camerei de Comerț Româno-Germane, legarea salariului minim de o diplomă nu își are sensul pentru că nu este vorba în primul rând de ceea ce a învățat sau studiat o persoană, ci de ceea ce realizează efectiv. „La fel de inoportună este legarea salariului minim de vechimea în muncă – această măsură ar putea să fie chiar contraproductivă, pentru că respectiva categorie profesională va fi privită de angajatori ca fiind și mai puțin atractivă. Legat de competitivitatea branșelor și regiunilor este necesar ca acestea să fie privite diferențiat. Astfel, o creștere a nivelului salariului minim unitară la nivel național va duce la pierderea atractivității în ochii investitorilor a regiunilor mai slab dezvoltate, pentru că aceștia vor lua decizia de a investi în favoarea regiunilor mai bine dezvoltate”, mai afirmă AHK România.
Autor: Cosmin Pam Matei
Sursa: Cotidianul

Related Posts

One Response “Francezii și nemții, împotriva creșterii salariului minim”

  1. vlad tepes says:

    Evident ca multinationalele nu vor fi niciodata de acord cu marirea slariilor, pt ca acestea vad in romani doar niste sclavi ce trebuie sa presteze pe “plantatiile” lor, iar pe sclavi ii platesti doar simbolic!

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss