C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Dan Diaconu: ”Moneda viitorului”

Între 1 şi 22 iulie 1944 se puneau bazele sistemului financiar global existent şi azi. Un model având dolarul în centru, ca valută globală de rezervă. Dolarul de-atunci era total convertibil în aur la o rată fixă. Timpul a trecut, iar între 1968 şi 1973 tratatul de la Bretton Woods a fost dizolvat. În fapt, în urma dizolvării tratatului, nu s-a schimbat decât un sigur lucru: dolarul s-a rupt de „legarea” sa de aur, devenind neconvertibil în aur. În rest, toate elementele tratatului au rămas neschimbate: dolarul a rămas monedă globală de rezervă, FMI a jucat acelaşi rol ca şi până atunci s.a.m.d.



Era cât se poate de logic ca, până la urmă, întreaga căruţă a finanţelor mondiale să ajungă într-un impas. Profitând de monopolul monetar artificial, SUA şi-au exportat fiecare dintre crizele proprii, făcând părtaş la propriile-i probleme pe orice cetăţean al lumii acesteia. Orice observator neutru ar rămâne surprins de durata incredibil de mare a acestei forme fără fond numite dolar.

Numeroasele probleme acumulate de către SUA, dublate de leadership-ul din ce în ce mai agresiv al puterilor mai noi sau mai vechi au, în zilele acestea, un efect surprinzător: se coace un nou model monetar. Iniţiativa este destul de veche având China ca iniţiator, explorator sau, dacă vreţi, experimentator. Dorinţa chinezilor de a-şi introduce propria monedă în coşul monetar global, a condus la un mega experiment monetar derulat sub forma contractelor bilaterale de swap monetar. Partenerii strategici ai Chinei puteau beneficia de un plafon în limita căruia schimburile comerciale bilaterale se făceau în monedă proprie, la un curs calculat zilnic. China a reuşit astfel semnarea cu aproape 50 de parteneri majori de asemenea contracte care presupuneau, în fapt, dedolarizarea schimburilor comerciale.

Leadershipul în domeniul dedolarizării pare a fi luat în aceste momente de către ruşi care, la nivel oficial, par a-şi fi stabilit un program clar de dedolarizare a finanţelor mondiale. Schema propusă de ruşi e una clasică, similară contractului bilateral de swap, dar cu o garanţie în spate. Pe scurt, se coace un sistem în care fiecare dintre participanţi utilizează în schimburile dintre naţiuni propria monedă, în limita unui plafon garantat în aur. Chiar dacă Rusia nu e în poziţia în care să poată propune un sistem monetar global, utilizarea aurului ca garanţie colaterală în schimbul comercial inter state este în măsură a asigura „universalizarea” acestei practici.

Sistemul sugerat de oficialii ruşi în declaraţiile recente este practic unul copiat după un alt sistem pus în practică de către chinezi. Mai ţineţi minte contractul futures pe petrol denominalizat în yuani? Acesta are o caracteristică extrem de interesantă pentru oricine: este garantat în aur.

Modelul propus de ruşi are toate şansele de a se concretiza rapid, mai ales în condiţiile în care atât Turcia cât şi Iranul par nerăbdătoare să-l adopte. Pe moment, „zvonul” care circulă în pieţe a impulsionat achiziţionarea de aur de către băncile centrale naţionale. Ceea ce e interesant e că banii ieşiţi de pe bonurile americane de trezorerie intră în aur. Acum sunt stadiile incipiente ale fenomenului, dar este previzibilă intensificarea mişcării pe măsură ce noul model va prinde în schimburile internaţionale.

Avantajele sistemului propus de ruşi sunt multiple. Dincolo de restabilirea democraţiei în schimburile internaţionale, devine imposibilă aplicarea de sancţiuni de către „monopolistul” american. În condiţiile în care schimburile bilaterale nu se mai desfăşoară în dolari, evidenţierea mişcărilor de fonduri revine în sarcina celor doi participanţi la schimb, fără a mai folosi dolarul ca terţă parte. Astfel sancţiunile americane devin caduce, iar blocarea tranzacţiilor comerciale e imposibilă.

Sistemul este unul de-a dreptul radical, imposibil de ignorat. Deja SUA se confruntă cu o hemoragie de mică dimensiune în ceea ce priveşte propriile titluri de trezorerie, motiv pentru care devine previzibilă o provocare militară majoră. Dar despre aceasta vom vorbi într-un articol separat.

Autor: Dan Diaconu

Sursa: Trenduri economice

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss