Analize și opinii

Cioloș, politica securistică și misterul celor 100 de zile

Nu știm dacă fostul premier Dacian Cioloș e un om al serviciilor secrete, indiferent de unde, așa cum se comentează cam de multișor, dar sigur e un lucru: politica pe care o face este una de tip securistic. Dovadă anunțul șocant făcut astăzi, care a stupefiat opinia publică și avea toate motivele să o facă.



Concret, Cioloş a anunţat, azi, la Cluj, că el şi susţinătorii săi au înregistrat o nouă formaţiune politică, Partidul Libertăţii, Unităţii şi Solidarităţii (PLUS), care va lua locul Mişcării România Împreună. Un partid conceput și înregistrat la tribunal pe șest, fără ca cineva să fi știut.

“Au trecut opt luni de când noi ne organizăm pe teren şi acest dosar trenează în justiţie. Oameni care nu doresc ca noi să avem acest vehicul politic încearcă să împiedice, încearcă să facă să treneze acest proces de înregistrare şi dacă mergem în acest ritm am concluzionat că riscăm să ajungem în martie, aprilie, mai şi să nu fim în măsură să candidăm la următoarele alegeri care vor avea loc la sfârşitul lunii mai. Atunci, în septembrie ne-am decis să ne gândim la o alternativă şi colegi de-ai noştri, care împărtăşesc aceleaşi valori, aceleaşi principii, oameni anonimi, dar care au vrut să dea o mână de ajutor, au depus o cerere de înregistrare a unui partid politic. Astăzi, vreau să vă anunţ că acel partid politic este înscris în Registrul partidelor politice din România, deci astăzi vreau să vă anunţ dragi prieteni că avem partidul nostru politic. Este vorba de Partidul Libertăţii, Unităţii şi Solidarităţii, pe scurt PLUS”, a spus Dacian Cioloş, în faţa câtorva sute de susţinători din ţară, conform Agerpres

De ce spunem că Cioloș face o politică dubioasă, de tip securistic? Să o luăm metodic.

Într-adevăr, fostul premier a depus actele pentru partidul MRÎ încă din martie, deși formațiunea se căznea să apară de un an de zile, exasperînd fanii acestuia.

După care, (prea) mult timp s-a așternut o liniște totală.

Pe 5 noiembrie, am ridicat într-o analiză problema ciudatei pasivități a lui Dacian Cioloș și a echipei sale față de tergiversarea înregistrării partidului.

Cînd au mai rămas doar vreo 5-6 luni pînă la depunerea listelor pentru europarlamentare și încă nu ți-a ieșit partidul, te cam enervezi. Și iei atitudine, mai ales că o victimizare nu i-ar fi prins rău.

Pînă atunci, însă, liniște. Dintr-o dată, poate simplă coincidență, după apariția materialului nostru se declanșează reacțiile MRÎ împotriva tergiversării dosarului.

“Actele au fost depuse pe 30 martie și de atunci am tot avut cereri de intervenție la tribunal. S-au respins la tribunal, s-a făcut apel la cererile respective, am fost la Curtea de Apel unde s-au respins cererile – au fost trei – și acum am revenit la tribunal și acolo mai avem încă doua cereri de intervenție în plus. Sincer, nu știu care sunt persoanele care au făcut de data asta cererile de intervenție. Dar pe fond sunt total nejustificate, sunt cereri prin care încearcă să ne întârzie. Dar procedura este de așa natură încât orice ar conține cererea de intervenție trebuie tratată de către judecător în același fel. Au fost tot felul de mișcări, de exemplu au depus cererea dar nu au plătit timbru judiciar și li s-a dat alt termen pentru a plăti. Au făcut cereri de strămutare, de recuzare, au folosit toate modalitățile” declara presei Alin Mituță, unul dintre membrii fondatori ai MRÎ.

Pe 19 noiembrie, instanța respinge o cerere a fondatorilor MRÎ de a se urgenta procedura de înregistrare. De atunci a mai trecut aproape o lună și azi aflăm că Cioloș are partid. De cînd îl are? Țineți-vă bine: de o lună și jumătate.

Conform datelor de la Tribunalul București, cererea de înregistrare a noului partid a fost depusă pe 25 septembrie, iar pe 26 octombrie era aprobat. Cu cele cinci zile pentru posibilitatea de apel – timp în care nu a contestat nimeni – partidul PLUS a intrat în legalitate pe 31 octombrie.

Și acum să privim puțin de sus: termenul limită de depunere a candidaturilor pentru alegerile europarlamentare e 25 martie 2019.

Din 15 decembrie 2018 pînă în 25 martie 2019 mai sunt fix 100 de zile. Trei luni în care un partid nou apărut trebuie să obțină în primul rînd notorietate – oamenii trebuie să știe pe ce pun ștampila – să se organizeze, să atragă fonduri, să conceapă materialele electorale cu noul nume și noua siglă șamd.

Timpul presează și fiecare minut e prețios. Și atunci, marea întrebare e cum de a ales Cioloș deliberat să piardă o lună și jumătate de timp prețios pentru lansarea noului partid, simulînd că se dă de ceasul morții cu vechiul partid?

În loc să intre vijelios în acțiune, fostul premier a tărăgănat de parcă alegerile ar fi peste cel puțin un an-doi. Și, mai grav, a mințit prin omisiune opinia publică, gestul său fiind fără precedent în politică: primul partid înregistrat ”noaptea, ca hoții”.

De asemenea, el a legitimat, prin acuzațiile sale, ideea de stat-paralel, atît timp cît forțe oculte cu interese politice ar fi pus la cale și au și reușit manipularea justiției în sensul blocării partidului său. (”Nu vă voi spune acum despre cine este vorba pentru că nu merită să aibă această reclamă” – Cioloș).

Ar fi util de aflat de ce a fost sigur Cioloș că al doilea partid nu va fi boicotat la fel ca primul, în condițiile în care noile partide sunt de mai multă vreme contestate pe bandă de unul și același Gică-contra, lider al unui partiduleț obscur? De unde a știut că el va merge ca uns și nu va sta alte 7-8 luni prin tribunal? Dacă sistemul chiar era cu ochii pe el, ar fi prins de veste oricum de manevra respectivă.

Un alt mister, rămas neexplicat, a fost scos la iveală de siteul Aktual24, la începutul lunii noiembrie: cu cîteva zile înainte, adică exact cînd se aproba în justiție partidul de rezervă, cel mai mare grup de pe Facebook (din mai multe) al sustinatorilor lui Dacian Ciolos a disparut in mod straniu, fara nicio explicatie. In grup se aflau peste 100.000 de de simpatizanti ai fostului premier.

”Membrii grupului, intitulat simplu „Dacian Ciolos”, erau foarte activi, postand si comentand zilnic informatii despre activitatea lui Dacian Ciolos si, mai ales, despre abuzurile Regimului PSD. Grupul a disparut fara nicio explicatie in urma cu cateva zile, desi avea aproximativ 120.000 de membri”consemna siteul. A rămas dispărut pînă azi.

Cum s-ar putea explica per ansamblu acest comportament bizar al fostului comisar european?

O ipoteză ar fi că Cioloș a sperat pînă în ultimul moment că tergiversarea partidului său să ducă la o integrare a Platformei 100 în USR, partid parlamentar, gata făcut și destul de bine plasat în sondaje – reale ori ba – ceea ce l-ar fi scutit de uriașa muncă de construire și de popularizare a propriului partid. Desigur, în partid Cioloș ar fi urmat să obțină, finalmente, o poziție de top. Din păcate, USR i-a stricat planurile, punctul pe I fiind plasat de liderul Dan Barna, care a declarat joi că oamenii lui Cioloș nu vor compărea pe listele useriste în cazul în care partidul lui nu se oficializează pînă la finele anului. În plus, Barna a dat și un termen limită pentru negocieri privind o alianță în cazul înregistrării MRÎ, finele lui ianuarie. Altminteri, ”USR va merge singur la europarlamentare”. Ceea ce ar explica de ce Dacian Cioloș s-a activat brusc 48 de ore mai tîrziu și a făcut anunțul că are, de fapt, partid, ca să nu piardă ultimul tren.

Dacian Cioloș, trebuie spus, are nevoie ca de aer de o alianță cu USR pentru europarlamentare fie și numai pentru a avea pe cine să dea vina în cazul unui rezultat slab, care i-ar putea șubrezi serios dorințele cotroceniste.

Drept e că la un moment dat opinam că relaxarea lui Cioloș față de tărăgănarea partidului său s-ar putea explica prin dorința de a ”sări” sub acest pretext peste europarlamentare, tocmai pentru că fostul premier dădea semne că țintește spre președinție, iar un scor mic i-ar fi retezat șansele. Faptul că acum, brusc, dă semne de maxim interes pentru europene și chiar anunță că ar putea candida personal – deși Barna l-a lăsat deja în ofsaid spunînd că un partid nu se conduce de la Bruxelles – ar putea transmite că scenariul său cotrocenist a început să se dezumfle zdravăn.

Interesant e cum se vor împărți locurile pe lista comună în alegeri, care în general se face pe baza rezultatelor din sondaje. Cu un partid nou lansat și cu nume necunoscut marelui public, s-ar putea ca Cioloș să aibă oarece probleme. Cît despre o candidatură pe cont propriu, ar fi o glumă excelentă.

Autor: Bogdan Tiberiu Iacob

Sursa: InPolitics

Despre autor

contribuitor

comentariu

Adauga un comentariu

  • alternativă pe linia Franței, în viziunea ocultei mondiale atacată în prezent din toate părțile europene și ne-europene! …