Presa centrală de specialitate economico-financiară a publicat ieri niște cifre și declarații cel puțin interesante.
Mi-au atras atenția, prima facie, două știri din două domenii nepopulare (din motive de asociere cu grupurile de elitiști și cu bogătanii capitalismului „nostru” de cumetrie): bursa și dezvoltările imobiliare. Dar lipsa de popularitate a acestor domenii nu este meritată.
Bursa din București are un picaj de 5,4% în numai o săptămână. Asemenea mișcare în jos ne interesează pe toți, cel puțin pentru că fondurile de pensii administrate privat au banii noștri plasați în acțiuni la bursă – dacă acești bani se pierd, prin devalorizarea titlurilor listate la bursă, înseamnă că noi pierdem. Mai mult chiar, evoluția proastă a bursei este un prim simptom de recesiune economică, adică de sărăcire generalizată.
Piața imobiliară, la rândul său, începe să se sufoce – un actor al pieței respective (Dragoș Dragoteanu) spune că, dacă războiul mai ține mult, urmează un colaps generalizat în domeniu. Consecința este că, pe de o parte, construcția rezidențială se blochează (fără a se bloca și curgerea ratelor la creditele ipotecare pentru achiziția acelor imobile cu destinație de locuință și potențialele executări silite asupra caselor debitorilor, construcțiile și materialele de construcție se contract, de unde șomaj, de unde regres al consumului, de unde scădere a colectării de venituri la bugetul de stat, iar băncile intră în criză, de unde riscul ca statul, fără să ne întrebe, să recurgă la măsuri de salvare, de genul bail-out (cu bani publici) sau bail-in (cu banii deponenților), în favoarea băncilor și în defavoarea cetățenilor. Nu e cazul să nege cineva probabilitatea acestui scenariu – el s-a experimentat deja cu „succes” în anii 2008-2009 (toate băncile mari, sistemice) și, respectiv, în 2013 (Bankia, Bank of Cyprus).
Se mai spune și că grâul a crescut cu 50% în doar 2 săptămâni și că, față de un necesar de 3 milioane de tone (din care 2 milioane pentru consum uman, 0,5 milioane pentru semințe și 0,5 milioane pentru furaje), statul are, teoretic, 0,3 milioane de tone în rezerve, din care a vândut masiv în ianuarie (ceea ce este chiar infracțiune, pentru scoaterea unei resurse din rezerva de stat fiind necesară o HG). Notă – personal am atras atenția asupra acestei evoluții periculoase încă de acum 10 zile, dar … Mă rog, așa e treaba cu progaganda și PR-ul, ce să îi faci …
Cu un preț de 130 de dolari pe barilul de petrol (și cu tendință puternică de creștere), carburantul va ajunge rapid la 10 lei pe litru (în Franța, Spania și Germania, prețul de 2 euro este atins zilele astea), ceea ce va face deranj mare în mobilitatea urbană și în transportul rutier de mărfuri. În agricultura mecanizată și în industria alimentară va face chiar prăpăd. Deci, trebuie să ne așteptăm la un și mai mare „progres” al prețurilor mâncării și la penurie alimentară.
De altfel, în presa de luni s-a spus clar că magazinele alimentare se golesc (din nou) de alimente. Spre deosebire de calmul propagandistic din urmă cu 2 ani („totul va fi bine”, curcubeu, eroi din linia întâi, jerusalema etc.), acum “analiștii” nu mai sunt siguri de securitatea alimentară a populației. Deci, putem face foamea „liniștiți”.
Și, să nu uităm de inflație – probabil, cifra acesteia va depăși 20% la finele anului… Veniturile oamenilor obișnuiți nu vor crește – dimpotrivă, sunt mai probabile concedierile, reducerile de salarii (mai ales cele bugetare) și înghețări ale nivelului pensiilor și alocațiilor pentru copii. Cu 100 de lei de acum, veți mai putea cumpăra la toamnă-iarnă cam ce cumpărați acum cu 80 de lei.
Bine măcar că populația s-a bulucit la farmacii, ca să își cumpere preventiv iodură de potasiu. E clar că prevăzătorii cumpărători sunt la adăpost de iarna nucleară.
Măștile, distanțarea socială, termoscanarea, munca digitală, serurile experimentale obligatorii și nazipass-ul sanitar ne-au „ajutat” atât de mult încât am avut 5 valuri de plandemie, zeci de mii de decese care ar fi putut fi evitate, un milion de pacienți anual lăsați fără acces la sistemul sanitar și cel mai oribil și mai grav regres al democrației și al drepturilor și libertăților omului de la Revoluția din 1989 încoace.
Cu siguranță iodura de potasiu și comentariile de la tv făcute unor jocuri video prezentate ca scene din „teatrul de război” ne vor salva de la ravagiile conflagrației de la granița de nord est și, mai ales, de la apocalipsa nucleară. În orice caz, să nu vă uitați în sus (don’t look up), că oricum nu vă lasă cenzura …
INS spune că, față de decembrie 2021, consumul a scăzut cu 24%. Deci, veniturile bugetare din tva și accize au scăzut corespunzător. Vom vedea cum vor reuși Iohannis și Cîțu să colecteze cele 5 miliarde de euro anual bugetate deja pentru armată și, mai ales, celelalte cca 2 miliarde de euro preconizate a suplimenta bugetul existent (cca 7 miliarde de euro, în total). Ca să ce? Ca să poată fi cumpărate junk-uri americane, cu plata pe loc și cu livrarea peste 5-7 ani, adică la viitorul război – că ăsta de azi se stinge în 2-3 săptămâni (Doamne ajută Pentru asta…).
Bine măcar că oamenii dau buzna să cumpere, din nou, ulei, zahăr, hârtie igienică, drojdie, făină, paste și … măști. Poate așa se mai susține „umpic” bietul buget românesc, construit 60% pe bază de consum…
Deci, putem fi siguri de siguranța noastră …
Apropo, asigurările devin inutile în caz de război. Nu există poliță de asigurare, de orice fel, care să nu excludă plata asigurării pentru caz de război. Dacă îți pierzi casa, mașina, afacerea sau sănătatea din cauza războiului, nu primești absolut nimic ca despăgubire de la asigurători. Mai mult chiar, dacă vei fi nevoit să te refugiezi în alte țări din cauza războiului, nu vei fi apărat de executarea silită a băncilor, a societăților de leasing sau a companiilor de utilități – până se trezesc autoritățile să declare forță majoră sau stare de necesitate, care să determine înghețarea efectelor contractelor/facturilor neachitate, casele și celelalte bunuri de valoare ale debitorilor pot fi preluate de creditori, inclusiv cu concursul forței coercitive a statului*. Vedeți? Poate și de aceea este indicat/adecvat/înțelept să bagi bățul prin gard în caz de conflict militar la graniță, doar-doar te-or lua în seamă și pe tine marile puteri ticluitoare de planuri, teatre și jocuri de război.
Nota bene, oameni buni – în războaie, țările mici pierd, iar cetățenii lor obișnuiți mor, ajung invalizi, suferă, rămân fără agoniseala de-o viață, devin captivi, învăță supunerea oarbă și se transformă în carne de tun. Sau în fachiri ai seringilor.
PS Având în vedere cele de mai sus, sper că vă este clar că nu vă mai puteți permite să vă lăsați furați, abuzați și înșelați de bănci, societăți de asigurări, producători de medicamente, spitale, comercianți de dispozitive medicale neconforme și inutile și de companii de utilități. Ceea ce vă fură și vă ia prin practici comerciale și abuzive comerciantul „onest” (exemplificat mai sus) vă este răpit necesarului de supraviețuire în criză. Cum evitați furtul, practicile înșelătoare și abuzul? Nu puteți decât rareori să o faceți de unii singuri. Există asociații pentru protecția consumatorilor care pot face asta. Doar că nici aceste entități nu pot funcționa fără resurse. Puținul pe care îl orientați către tot felul de cauze care nu sunt ale voastre poate fi re-orientat către astfel de asociații. Este simplu – doar cereți formulare de la fisc, pentru acei 2% din impozit pe care îl puteți lua de la stat și da acestor asociații. Alegeți, însă, cu grijă. Peste tot sunt șacali și mincinoși.
*acea minunată „mână a (fărăde)legii” care te-a obligat, timp de doi ani, să porți o mască inutilă (sau trei), să stai în casă, sub plăpumioară sau pe tastatură, ca să salvezi bunici (pe care i-ai însingurat și i-ai îndepărtat cinic și inutil), să te înțepi inutil și nociv cu seruri experimentale, să îți ții prietenii și rudele dincolo de gardul de sârmă de la mall, pe motiv că nu au cod QR (nazipass) și să plătești aberant de mari amenzi contravenționale pentru că ai uitat să completezi sau ai greșit completarea unor declarații sau formulare.
Autor: Gheorghe Piperea
Adauga comentariu