În 2015, erau înregistrate oficial peste 5.300 de societăţi, care au derulat sume ce reprezintă aproximativ 20% din totalul cifrei de afaceri la nivel naţional
KeysFin: Firme locale sau multinaţionale şi-au deschis conexiuni în ţările off-shore, adică acolo unde taxele plătite statului sunt mai mici sau chiar inexistente
Printre ţările cu legislaţie fiscală atractivă se numără Cipru, Olanda, Luxemburg şi Malta, Insulele Cayman, Insulele Virgine, Panama, Bahamas, Hong-Kong, Liberia, Bermude, Nauru, Barbados, Antilele Olandeze
Taxele şi impozitele uriaşe plătite de firme în ţara noastră au determinat tot mai mulţi oameni de afaceri să-şi deschidă societăţi în paradisuri fiscale precum Barbados, Antilele Olandeze, Bahamas, Belize, dar şi în Cipru, Olanda, Luxemburg şi Malta, Insulele Cayman, Insulele Virgine, Panama, Hong-Kong, Liberia, Bermude ori Nauru.
Iar cifra de afaceri a acestor firme este uluitoare: 48 miliarde de euro în 2015, adică aproximativ 20% din totalul cifrei de afaceri la nivel naţional.
„E mult, e puţin? Depinde de cum pui problema. Cert este că statul român se vede văduvit de sume importante din taxe şi impozite. Oamenii de afaceri nu sunt de blamat, ei încercând să îşi optimizeze business-urile, respectând legislaţía”, susţin specialiştii KeysFin, într-o analiză prezentată cu ocazia workshop-ului derulat la Bruxelles de Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European.
Analiza, realizată pe baza datelor firmelor active în România care au cel puţin un acţionar persoană juridică cu regim off-shore, arată că, în 2015, erau înregistrate oficial peste 5.300 de astfel de societăţi.
Cele mai multe activau în domenii precum tranzacţiile imobiliare şi real estate (clădiri de birouri, mall-uri etc.), în comerţ, activităţi profesionale, industria prelucrătoare şi IT.
Din datele KeysFin rezultă că cele mai multe erau multinaţionale, firme cu afaceri în construcţia de spaţii comerciale, zone rezidenţiale şi mai ales lanţuri de retail, de la fashion la cel alimentar. O componentă importantă, la nivel de business, o reprezentau companiile care lucrau pentru export, în industria prelucrătoare, dovadă că afacerile acestora reprezentau aproape 40% din cifra totală de afaceri a firmelor ce au conexiuni în off-shore.
Statistica KeysFin arată că majoritatea firmelor care au făcut obiectul analizei au legături cu ţări cu o legislaţie fiscală extrem de atractivă, din Europa (83%), cele mai multe având sedii în Cipru, Olanda, Luxemburg şi Malta.
Restul înregistrau date financiare în legătură cu firme din Insulele Cayman, Insulele Virgine, Panama, Bahamas, Hong-Kong, Liberia, Bermude, Nauru, Barbados, Antilele Olandeze şi alte destinaţii exotice, extrem de primitoare cu capitalul străin.
Afacerile din off-shore-uri au evoluat semnificativ în ultimii 5 ani
„Statisticile prezentate de KeysFin în Parlamentul European arată că business-ul cu off-shore-uri a evoluat semnificativ în ultimii ani, atât ca număr de firme, cât şi ca valoare a cifrei de afaceri. Datele arată că, în ultimii doi ani, piaţa a ajuns la un grad de maturizare, dovadă creşterea numărului de angajaţi”, au declarat experţii.
În perioada analizată, 2010 – 2015 , cea mai mare creştere a cifrei de afaceri a marcat-o business-ul din agricultură (47%), sector urmat de activităţi administrative şi suport (call-center) – 44% şi de segmentul tranzacţiilor imobiliare (42%). Semnificative au fost şi evoluţiile afacerilor din transport şi depozitare (39%), HORECA (34%), comerţ (34%), comunicaţii&IT (31%) şi construcţii (29%).
În aceste domenii a crescut semnificativ şi numărul companiilor, cu 18% până la 36%.
Tot mai mulţi angajaţi în firmele din paradisuri fiscale
Un indicator relevant privind evoluţia business-ului cu pedigree off-shore din România îl reprezintă evoluţia numărului angajaţilor, de la 271.000 în 2010 la 341.000 în 2015.
„Angajaţii firmelor cu acţionari persoane juridice off-shore au ajuns să reprezinte 9% din forţa de muncă legală din România, un procent semnificativ raportat la condiţiile mediului de afaceri autohton”, explică analiştii KeysFin.
Potrivit acestora, evoluţia numărului angajaţilor reprezintă cel mai semnificativ indicator privind profitabilitatea afacerilor „fără taxe”, în condiţiile în care asocierea cu un off-shore oferă posibilitatea firmelor să îşi optimizeze fluxurile financiare în aşa fel încât să plătească cât mai puţin taxe şi impozite statului român.
Statistica KeysFin arată că profitabilitatea firmelor este surprinzător de redusă, raportat la cifra de afaceri şi la situaţia pieţei.
Practica off-shore se extinde în România şi în alte ţări
Concluzia analiştílor KeysFin, prezentată şi în cadrul workshop-ului organizat la Bruxelles, la Parlamentul European (13 octombrie), este că în absenţa unui cadru suplimentar de reglementare, practica off-shore se extinde în România şi în alte ţări, limitând resursele bugetare ale statelor.
„Fără un cadru strict de reglementare, statul român va continua să asiste pasiv la migraţia capitalului din România. Este nevoie, în esenţă, de măsuri fiscale care să stimuleze investitorii să ţină banii în ţară, să-i investească în economia românească, iar statul să adune, astfel, mai mulţi bani din taxe şi impozite”, au explicat analiştii de la KeysFin.
Statistica, prezentată în PE în prezenţa reprezentanţilor DG JUST, Europol, Interpol, Moneyval, BNR
Analiza despre off-shore-urile din România a fost prezentată în cadrul primei dezbateri pe tema recuperării banilor scoşi în afara Uniunii Europene şi taxării marilor averi ascunse în paradisurile fiscale, desfăşurată la Parlamentul European pe 13 octombrie.
„Întreaga idee a acestei dezbateri şi a celor care vor urma este aceea de a încerca să recuperăm cât se poate din averile scoase în afara UE. Este o luptă pentru accesul la informaţii: ale cui sunt conturile respective, câţi bani sunt în ele, de unde vin aceşti bani. (…) Anumite ţări au asigurat secretul bancar şi nu au furnizat deloc informaţii. Sunt paşi mari care se fac în această perioadă pentru îndepărtarea secretului informaţiei”, a declarat iniţiatorul acestei dezbateri, raportorul european Cătălin Ivan.
La dezbaterea din Parlamentul European au participat reprezentanţi ai DG JUST, Europol, Interpol, Moneyval, BNR şi ai KeysFin, singura companie românească specializată pe informaţii de afaceri, rapoarte de credit, studii şi analize cu privire la mediul de afaceri din România invitată la workshop.
Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din România.
autor: Afrodita Cicovschi
sursA: curierulnational.ro
Adauga comentariu