Ne-am pricopsit! Guvernul Cioloș nu are timp să facă nimic pentru că lucrează numai la strategii, pe care nu are timp să le implementeze pentru că începe altele. Ultima sună științific și tehnocratic cât cuprinde, „Strategie de dezvoltare integrată pentru zonele cu mare risc social identificate la nivel național”, include câteva bucăți de țară și vorbește despre „pete albe în dezvoltare”, „instrument teritorial integrat” și „call-uri distincte de proiecte”. Dacă se va exagera cu această ultimă strategie, ne pândesc niște lucruri de se numesc tehnocratic „generarea de dezvoltare” și „bunăstarea preconizată”. Doamne, apără și păzește!
Spre sfârșitul lui septembrie 2016, Guvernul Cioloș ne-a mai băgat într-o strategie – …În ce ne-a băgat, maică? Într-o nouă strategie. – Și ce ne face strategeala asta? De data asta ne-au luat câteva bucăți din țară și le-au numit „zone cu mare risc social”, numai bune de introdus într-o… „Strategie de dezvoltare integrată pentru zonele cu mare risc social identificate la nivel național”.
Nimeni nu le mai ține minte pentru că nu a fost suficient de atent, dar de la înființare tehnocrații ne-au trecut prin vreo cinci strategii, toate bune de citit copiilor înainte de culcare, și nu ne-au mai scos din niciuna.
La ce-i bună strategia cu dezvoltarea integrată? Păi, în primul rând ocupă „savant” timpul unor miniștri „tehnocrați”, care vor să-și merite numele, niște miniștri cu zilele numărate, care o prezintă prin conferințe altor „tehnocrați” destul de naivi încât să creadă că un viitor guvern politic va aplica în viitor strategiile unui guvern al nimănui, neasumat de niciun partid.
În fruntea manifestărilor „cultural-artistice” care se petrec prin țară cu prilejul prezentărilor stau Vasile Dâncu, vicepremier și ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, și Ionel Dancă, consilier de stat al premierului. Așadar, Dâncu și Dancă au vorbit despre trei zone pilot, respectiv Valea Jiului, Roșia Montană și Munții Apuseni, în ansamblu, precum și alte zone mai sărace și comunitățile marginalizate dintre Vaslui și Iași care au niște probleme comune: foste localități monoindustriale, cu șomaj ridicat, depopulare și îmbătrânire a cetățenilor. Pentru rezolvarea acestor probleme, în cadrul unei întâlniri de lucru cu conducerea Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru, care a avut loc la Alba Iulia, cei doi au propus o abordare comună.
Cele trei zone au fost numite „pete albe în dezvoltarea țării”, după ce au constatat că fondurile europene, respectiv proiectele finanțate din aceste resurse, nu au adus bunăstarea scontată. Soluția trecută în strategia amintită este înființarea unei Unități Guvernamentale de Asistență Tehnică care va coordona alte trei centre locale de consultanță în care vor activa specialiști locali. Practic, prin aceste centre de consultanță, potențialii beneficiari de fonduri ar putea fi mai repede și mai clar informați, direct din surse guvernamentale, despre modul cum se pot interpreta anumite cerințe din ghidurile de finanțare. Deci, ce lipsea era și mai multă birocrație, pentru că în opera de întocmire a ghidurilor nimic nu este greșit. Doar și acestea au fost făcute de alții tehnocrați, precum aveam ocazia să aflăm că sunt tot mai mulți în țara noastră.
„Înșirând cuvinte goale ce din coadă au să sune…”
Numărul programelor și strategiilor elaborate de Guvernul Cioloș cu existența efemeră este imposibil de adunat. Dimensiunea acestor planuri este, de asemenea, universală și se pare că singura strategie la care nu s-au gândit tehnocrații este una pentru trimiterea primului român pe Lună, pentru că pe Pământ totul a fost preconizat și prefigurat.
Amintim doar câteva strategii, pentru amuzament:
În noiembrie 2015, Guvernul anunța că va realiza „un plan de investiții pentru următorii 10 ani, având consensul întregii clase politice”. La mijlocul lui iulie 2016 au lansat o „strategie națională anti-corupție”, după ce la începutul lunii se scremuseră cu rezultate teoretice remarcabile la o „strategie economică pe termen mediu și lung”, „România competitivă”. A mai fost un plan, spre sfârșitul lui august 2016: o reclasificare a localităților țării în „poli principali” și „secundari”, „regionali” și „județeni”, „centre urbane cu rol zonal” și „centre urbane cu funcții specializate”. Totul la fel de strict „tehnocratic”.
Dar nu putem uita „strategia națională antisărăcie”, care ne scăpa și de nevoi și de stres în februarie 2016, fiind „un plan integrat de 47 de măsuri destinat combaterii sărăciei care are în vedere toate categoriile de vârstă”. Despre niciuna dintre aceste strategii nu s-a mai vorbit măcar după lansare. Dar când au fost lansate tare frumos mai sunau… din coadă.
Autor: Cristian Pătrașcu
Sursa: Anonimus.ro
Adauga comentariu