Administratia Fondului Cultural National (AFCN) ar trebui sa fie, cel putin dupa nume, dedicata culturii nationale. In realitate, dupa cum arata rezultatele proiectelor admise spre finantare din banul public (contribuabili, pensii si alocatii taiate, etc) avem de a face cu o veritabila retea de manipulatori de fonduri ale statului roman in scopuri anti-nationale bine determinate, care ar trebui sa se afle atat in atentia organelor de control ale Guvernului si Ministerului de Interne cat si, mai ales, a SRI.
Nu o sa ma refer la recentul scandal lansat de o suma de profitori si roitori pe langa fondurile publice, in frunte cu Eugen Simion si ciparii sai, care de fapt sunt deranjati doar pentru ca nu li s-au aprobat lor proiectele, dupa cum se obisnuisera ani la rand. Ci o sa punctez, prin comparatie, cum proiecte cu adevarat nationale au fost depunctate in favoarea stipendierii unor operatiuni anti-statale mascate cultural, cu o dominanta maghiara romanofoba.
Dar in primul rand cine sunt “girantii” AFCN. Anii trecuti, din Consiliul AFCN, institutie publica subordonată Ministerului Culturii şi Patrimoniului National, faceau parte nume “grele”: domnii Liiceanu, Manolescu, Pippidi si, evident, nelipsitul “dr” Patapievici. Pana intr-o zi, cand niste ziaristi mai batuti in cap, de genul celor care au acum proces de tip “politia gandirii” cu dl Liicheanu, pardon!, Liigheanu, pardon!, Liiceanu, s-au gandit sa scrie – pe vremea cand mai existau ziare – ca nu se prea poate ca domnii din Consiliu sa si ceara bani pentru proiectele lor private sau de grup si tot ei sa (si) le aprobe. Domnii cei “grei” ai culturii chipurile romane nu-si dadusere seama de parascovenia asta cand se instalasera in fotoliile (platite) de la AFCN.
Asa ca, acum, “greii” mafiei culturnice s-au dat mai pe la spate, o obisnuinta pentru ei, si i-au bagat in fata pe mai tinerii de azi. Dar vai, chiar si numele lor, desi par neimportante, mai toate sunt cu “cîntic”. Iata-le: Delia Ruxandra Mucică (Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional), Emese Nagy (Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional), Ariadna Ponta (Institutul Cultural Român), Hajnalka-Erzsebet Kerekes (Consiliul Minorităţilor Naţionale), Mihai Ghyka (membru), Florin Cîntic (membru), Oana Băluţescu (membru), Vasile Ernu (membru), Nicoleta Călina (membru), Nicolae Mandea (membru), Lia Maria Voicu (membru). Nu o se le iau pe toate la rand pentru ca e pierdere de vreme. O sa trec direct la subiect, la produsul mintii lor si al “comisarilor” din Comisiile de Evaluare, respectiv Aurelia Duţu, Dragoș Neamu, Chiriţă Lenuţa, Troc Gabriel Simion, Furu Arpad, Dragoș Ungureanu, Cistea Ioana (cel putin in ce priveste Patrimoniul Cultural National).
Asadar, o sa incep cu Lista finală a beneficiarilor de finanțări nerambursabile la aria Patrimoniu Cultural National, după soluționarea contestațiilor. Din capul locului, ce sare in ochi?
Ultima pe lista, cu voia Dvs, Asociaţia Aurarilor “Alburnus Maior” cu proiectul “Patrimoniul din Roşia Montană în imagini”. Punctaj: 80 de puncte din 100. Bistari: 53 729 lei noi.
De ce iese in evidenta: pentru ca, desi are punctajul minim admis, proiectul primeste aproape cei mai multi bani dintre proiectele aprobate.
Este intrecut, cu… 24 de lei, doar de catre… Uniunea Cercetaşilor Maghiari din România-Romaniai Magyar Cserkeszszovetseg care, pentru proiectul “Barock. Zilele Castelului Banffy”, cotat cu 83 de puncte (deci tot pe la coada) primeste 53 753 lei noi. Asadar, o chermeza ungureasca la Banffy, badabum, vreo 13.000 de euro de la poporul roman.
O sa ziceti ca sunt rau, cel putin cu bietii “aurari” de la Rosia Montana si Asociatia condusa de “luptatorul continuu” Eugen David, cel care tocmai a recunoscut public ca e platit de Soros, ca nu-l intereseaza de comunitate si ca, citez, “se pisa pe ea de criza”. Normal, are si de ce, daca noi ii platim berile ca sa-si poata exercita mictiunea pe criza cu cea mai buna presiune…
Chestiunea tine insa si de organele de cercetare, pe care le evocam mai sus. 13.000 de euro ca sa faci niste fotografii intr-un satuc de munte e, cred eu, putin cam multisor.
Mai ales cand stiu ca colegii lor de “opozitie”, Fundatia Culturala Rosia Montana (fosta Fundatie Soros – Rosia Montana) tocmai si-a lansat cu surle si trambite un foarte frumos si de calitate Ghid Turistic si Cultural “Rosia Montana”, realizat cu fotograful Lorin Niculae – in timpul liber “program manager” la Fundatia Soros – Romania. Carevasazica, tocmai a fost fotografiata pe toate partile Rosioara si, cred eu, sa mai tot fi ramas vreo jdemii de poze pe-afara Ghidului, de la atatia “salvatori” cati bat biata Rosie. Taman bune de “cumparat” de colegii de opozitie de la “Alburnus Maior”. Cum s-ar spune, o mica… spalatorie de bani? Sau poate o finantare “la negru” a urmatoarei editii a FasFest, festivalul iubitorilor de satanism, pornografie, droguri si tiganie? By MT Productions. Nu, nu Mihai Tatulici si nici sotia lui, cea bagata cu mafia tiganeasca, ci Mircea Toma si surata, bagata de pensionarul MApN in alte mafii. Ale “Romaniei Curate”. Curat-murdare.
Recapitulam: 53 729 lei pentru niste poze de la Rosia Montana, la un punctaj minim – finantare aproape maxima si 53 753 lei pentru o petrecere secuiasca la un castel unguresc. Si-acum, sa comparam cu ce a ramas “pe-afara”.
In primul rand, cel mai revoltator, pentru mine cel putin, un proiect ce privea marcarea locurilor suferintelor si a martiriului fostilor detinuti politic si a luptatorilor din rezistenta anticomunista din munti. Un proiect al Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului (INST):Cunoaşterea patrimoniului cultural cu valoare memorială. Situri de suferinţă din România (1944 – 1964). RESPINS! Cu 78,67 puncte. Cata precizie! 78,67 versus 80.00. Dar poate o sa ziceti ca sunt subiectiv.
Haideti sa luam alte exemple:
Muzeul Judeţean Satu Mare – “DOLIA DACICA” Chipul dacic şi arheologia experimentală. RESPINS!
Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia – Conservarea şi valorificarea Documentelor Unirii de la 1 Decembrie 1918. RESPINS!
Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” – Mărturii de artă şi cultură ortodoxă din Arhiepiscopia Dunării de Jos. RESPINS!
Muzeul Naţional de Artă Contemporană – Artă monumentală din România – o arhivă digitală în imagini. RESPINS!
Mănăstirea Bistriţa Vâlcea – Salvaţi bisericile rupestre- etapa I– strategia intervenţiei de urgenţă pentru conservarea bisericilor Ovidenia şi Sfinţii Arhangheli din cadrul rezervaţiei ştiinţifice Peştera Sfântului Grigorie Decapolitul/Liliecilor- Vâlcea. RESPINS!
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei – Palatul guvernatorului Daciei romane de la Apulum. Valorificarea patrimoniului. RESPINS!
Etc, etc, etc…
In schimb, ca sa mai dau un exemplu, Fundaţia “Transsylvania Nostra” primeste 20 426 lei (cu 82 de puncte) pentru “Protecţia structurilor portante istorice şi societatea – a 14-a ediţie a – Conferinţei Internaţionale de Structuri Portante Istorice”.
Va dati seama, poate fi de vorba o conferinta internationala: doi unguri din Ungaria si doi din “Transsylvania”. Fundatia iese in relief din prima prin nume. Nu cred ca vreun roman o sa spuna altfel decat “Transilvania noastra”. Apoi, ostentativ, afiseaza stema Transilvaniei cu “sapte scaune”, care se regaseste atat pe stema “Ungariei Mari” cat si, stilizata, in simbolul ales de extremistul Laszlo Tokes pentru partidul sau autonomist, al “transilvanenilor” (vezi foto sus),Erdélyi Magyar Néppárt, la a carui constituire acelasi Mircea Toma a sustinut autonomia Ardealului. Poate nici asta n-ar conta. Din tampenie, stema este folosita si de unele autoritati asa-zis romane. Dar ce mai sare, de fapt, in ochi, in stilul “Alburnus Maior”, este ca aceeasi Fundatie primeste fonduri de la AFCN la inca doua categorii, ajungand la un total de peste 60 000 de lei cadou de la poporul roman rupt in fund. Iata:
Fundatia Transsylvania Nostra este admisa de AFCN la categoria “Pentru Carte” cu 18 900 lei (tot 82 de puncte) pentru… “Intervenții la structuri portante istorice”
Fundaţia Transsylvania Nostra este admisa de AFCN la categoria “Pentru Reviste” cu suma de 23 375 pentru a publica doua numere din Revista “Transsylvania Nostra”, respectiv nr. 3/2012 și 4/2012
Tot comparativ, INST primeste pentru a publica patru numere din “Arhivele totalitarismului”, respectiv 1-2/2012, 3-4/2012 numai 11 475 lei. Interesant, nu?
Alte proiecte “interesante” aprobate:
Asociația de Dans Bekecs – Dialog intercultural prin elemente de specificitate a spectacolului de dans teatral, “Csongor şi Tünde”, Vörösmarty Mihály: 42 506 lei
Asociația de Prietenie Korunk – Gyáni Gábor: Az urbanizáció társadalomtörténete (Istoria socială a procesului de urbanizare): 8 085 lei
Asociaţia pentru Cultivarea Limbii Maghiare din Transilvania – Variante regionale maghiare din Transilvania ale limbajului de contact interpersonal, Erdely Judit: 6 590.00 lei si Identitatea şi limba vorbită în zona Târgu Secuiesc, Rancz Terez: 6 590.00 lei
Editura Didactică și Pedagogică R.A. – Az irónia nyelve a két világháború közöti magyar lírában (Limbajul ironiei în lirica maghiară din perioada interbelică): 6 278.00 lei
Editura Pallas-Akadémia – Rituális szimbólumok a székely-magyar jelképkultúra világából (Simboluri rituale din cultura expresivă a maghiarilor secui), Balays Lajos: 10 511.00 lei
Münchhausen báró kalandjai a mélabús tornyok városában (Aventurile baronului Münchhausen în Oraşul Turlelor Melancolice), Bogdan László: 7 273.00
Asociaţia Filmtett – Portal de artă și educație cinematografică www.filmtett.ro (in maghiara): 16 125 lei
Asociaţia Media Index Multikult – divesitate kulturala online: 20 739
Fundaţia Jakabffy Elemér Alapítvany Digitalizare pentru intereculturalitate II: 31 835 lei
Fundaţia Free Press Romania – Suplimentul cultural al portalului maszol.ro (maghiar): 23 178
Fundaţia Free Press România SZINKEP – supliment cultural săptămânal al cotidianului UJ MAGYAR SZO: 35 400
Editura Riport SRL Renașterea paginii de web: www.erdelyiriport.ro: 20 885
Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Harghita – Poarta unica a patrimoniului cultural din judeţul Harghita: 29 485
Fundaţia Communitas – Magyar Kozoktatas – Învăţământ public maghiar: 34 313 lei
Asociaţia de Prietenie Korunk – Korunk: 26 744
Institutul de Istorie a Religiilor (Plesu) – ARCHAEUS. Studies in the History of Religions vol. XVI (2012): 22 950
Fundaţia România literară (Manolescu) – România literară: 7 885
Dintre proiectele respinse:
Editura Doxologia (a Mitropoliei Moldovei si Bucovinei): Sapte titluri respinse
Editura Academiei Române: Mihail Eminescu. Poesii (toate editiile comparate), Nicolae Georgescu; Nuvelistul Rebreanu, Constantin Cublesan
No (more) comment
Sa mai spuna cineva ca avem ecologisti adevarati fara sa citaesca acest articol. Oamenii aia activeaza de 12 ani, au primit niste sume imense drept finantare si cu toatea astea nu au schimbat nimic in zona, nici nu merita sa te mai uiti la actiunile lor, deja disperate pentru a mai aduna fonduri
daca Alburnus Maior ar fi folosit banii astia pentru salvarea patrimoniului, nu m-ar fi deranjat ca are atatia. Dar doar pentru a fi folositi spre a-i face pe unii celebri, chiar nu-mi convine!
Interesant lucru, interesanti oamenii care se dau mari salvatori si defapt nu fac nimic.Acest lucru il stiam cu totii pacat ca Romania are atatea de oferit, nimeni nu face adevarate investitii
Deci au primit niste sume imense care ar fi putut raebilita altee zone sau ar fi putut schimba complet rosia montana la fata si ei nu au facut nimic, sper sa fie cat mai mediatizat acest lucru. Oamenii astia nu au facut nimci pentru zona, udne sunt banii ?
@Radu:si eu sper sa fie cat mai mediatizat acest lucru, pentru ca acesti “salvatori” se opun, de fapt, unei vieti mai bune pentru Rosia Montana si nu e corect fata de rosienii care nu mai au alta speranta decat proiectul minier, care am inteles ca se implica si in reabilitarea patrimoniului