gandeste.org - AN ALTERNATIVE MEDIA SELECTION
O Selecție de Perspective Interesante, Importante și Controversate, în Mare Parte Excluse din Mass-Media Convenționale

Universități vs. piața muncii: marea nepotrivire

În timp ce șomajul în rândul tinerilor atinge valori-record, tot mai multe companii se plâng de lipsa candidaților cu adevărat buni.

Există regiuni în Europa și Orientul Mijlociu unde peste un sfert din persoanele cu vârste între 15 și 24 de ani nu au loc de muncă. În unele găuri negre, cum sunt Spania sau Egiptul, ponderea e mai mare de 50%. La nivel mondial, 75 de milioane de tineri sunt șomeri, iar de două ori pe-atât sunt supracalificați pentru posturile pe care le ocupă. Dramă ce se traduce într-o pierdere imensă de productivitate, cât timp acești oameni în formare devin din start asistați social. Și care se poate transforma într-o sursă de conflicte sociale, iar la nivel individual, de anxietate zilnică. În tot acest timp, companiile se plâng de câte ori au ocazia că nu își găsesc oameni potriviți. În urmă cu câteva luni, un studiu al agenției de recrutare Manpower arăta că peste o treime din angajatorii de la nivel global nu reușesc să-și ocupe anumite poziții. Nu este vorba doar de posturi specializate, în inginerie sau cercetare, ci și de unele de nivel mediu, cum ar fi cele administrative.

Care este soluția, în aceste condiții? Compania de consultanță McKinsey arată într-un raport că, practic, sistemul de învățământ și piața muncii aparțin unor universuri paralele – și că singura rezolvare ar fi reunirea acestora: rectorii să se pună în locul companiilor, companiile să empatizeze cu rectorii, iar studenții să înțeleagă ambele perspective. Cea mai simplă cale de atingere a acestor idealuri este întărirea educației vocaționale, care, cu excepția țărilor vorbitoare de germană, a fost până acum tratată ca nepotul vitreg al sistemului de învățământ.

Lupta cu universitățile-dinozaur

În ultimele decenii, guvernele au injectat sume imense în universități, iar acestea i-au folosit pentru a se lua la întrecere între ele, după niște criterii care le conveneau. Prin urmare, părinții și copiii lor, viitori studenți, nu au dat importanță învățământului vocațional: majoritatea respondenților unui studiu realizat de McKinsey au declarat că au ales din principiu să se înroleze la o universitate cât mai prestigioasă, chiar dacă, în realitate, se gândeau că niște cursuri mai practice, modelate după propriile lor valențe, le-ar fi crescut șansele de a accede la un loc de muncă. Totuși, există anumite guverne, instituții de învățământ și companii cu viziune care și-au dat mâna pentru a reinventa sistemul educațional vocațional, ne sugerează tot cei de la McKinsey. Coreea de Sud, de exemplu, a lansat o rețea de școli vocaționale (denumite „meister“, făcând astfel trimitere la școlile germane de maiștri) menite să rezolve criza de instalatori și de mecanici din piața muncii. Guvernul achită cazarea și taxele elevilor (ceea ce nu se întâmplă în cazul studiilor universitare), încercând astfel să limiteze obsesia tinerilor pentru diplome, în condițiile în care țara are una dintre cele mai mari rate de licențiați din lume.

Școlile profesionale devin replici fidele ale locului de muncă, pentru a înlesni astfel trecerea de pe băncile școlii în lumea „reală“: institutul tehnic TAFE, din Perth, Australia, de exemplu, a lansat un laborator care imită perfect camera de comandă a unei fabrici de rafinare a produselor petroliere. Companiile în căutare de talente încheie contracte cu guvernele pentru a transforma, cot la cot, sistemul educațional într-un mix echilibrat între teorie și practică: în Egipt, lanțul de restaurante Americana Group a implementat un program care le permite studenților să-și petreacă muncind (cu salariul aferent) jumătate din timpul pe care ar trebui să-l dedice universității.

În alte părți ale lumii, autoritățile profită de învățământul vocațional pentru a atinge grupuri sociale defavorizate. În Africa de Sud, Go for Gold, un parteneriat realizat între departamentul educațional din Western Cape și consorțiul NMC Construction, identifică elevi cu potențial, cărora le oferă acces la școli mai bune, le garantează un contract de muncă plătit de un an și șansa unei burse universitare. Institutul pentru Educație și Training Vocațional din India își trimite angajații în sate izolate, pentru a convinge familiile de aici de oportunitățile pe care le poate oferi angajarea copiilor într-o corporație, cum ar fi lanțul hotelier Taj sau gigantul tehnologic Larsen & Toubro.

Din păcate, singura șansă

Este foarte simplu să critici aceste tentative de reformare a relației educație-piața muncii. În final, sistemul universitar s-a dovedit dintotdeauna cea mai puternică verigă din învățământ: un bun exemplu este cel al școlilor profesionale din Marea Britanie, lăsate de izbeliște de miniștrii care s-au perindat prin guvernele succesive, sau de institutele de politehnică, transformate peste noapte în universități.

Și totuși, motive de optimism mai sunt. Tehnologia a redus masiv costul educației vocaționale, acesta reprezentând principalul obstacol în calea răspândirii sale rapide. „Jocurile de-a locul de muncă“ le oferă participanților șansa de a vedea cum merg lucrurile cu adevărat în piața muncii, cu costuri minime. Programe precum „Observatorul angajării“, dezvoltat de guvernul columbian, oferă gratuit informații asupra ratelor de absolvire și de angajare din dreptul fiecărei instituții de învățământ din țară.

Apoi, tot mai multe instituții private vin cu idei de dezvoltare a învățământului vocațional. Holdingul Chinez pentru Training Vocațional s-a specializat în găsirea de locuri de muncă pentru studenți în industria auto, după ce a strâns o bază imensă de date cu studenții din toate universitățile din țară și cu companiile din domeniu. Furnizorul indian de training IL&FS Skills le garantează un loc de muncă sigur cursanților care reușesc să absolve vreunul din programele sale.

Să nu ne facem speranțe: creșterea segmentului vocațional nu va coincide cu rezolvarea crizei pieței muncii. În continuare, milioane de tineri vor fi condamnați la șomaj, cât timp cererea rămâne firavă, iar relansarea economică, insesizabilă. Ar contribui, totuși, la ștergerea acestei nepotriviri absurde dintre universități și angajatori, care generează nu numai o criză a locurilor de muncă, ci și a talentelor.

sursa: THE ECONOMIST // capital.ro

Related Posts
CERÂND CEVA OBIŞNUIT, Mugur Isărescu pare să anunţe ceva neobişnuit
Toate semnalele conduc către un proces de oprire a finanţării subsidiarelor locale de la băncile-mamă ("dezintermediere"), care este inerent, a declarat, ieri, Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale ...
READ MORE
Unde se „evaporă“ jumătate din PIB? (II)
Impozitul pe profit strâns la buget de statul român este de vreo 2,5 miliarde de euro anual. Asta înseamnă că masa profitului impozitată în România este de vreo 12 miliarde ...
READ MORE
Inflația și democrația
Economiile moderne se bazează pe un simulacru de capitalism și de piață, fiind denaturate și bulversate complet de producția de bani din nimic asumată și apărată prin forța legii de ...
READ MORE
De ce nu ni se spune adevarul despre Grecia?
Speranta, ca Grecia nu se va prabusi in abis, ramane doar la stadiul de speranta. Salvarea tarii e departe. Numai ca politicienii se comporta ca si cum nu ar fi ...
READ MORE
Wikileaks face istorie si nu e doar o curiozitate trecatoare
Terorismul ultimilor 10 ani, luat intr-un context istoric, nu este nimic neobisnuit. Am avut terrorism in mai toate tarile europene (Brigazile Rosii, Baader-Meinhof etc etc). Atunci ce face ...
READ MORE
Statul care interzice Coca-Cola de la sfârşitul anului
David Choquehuanca, ministrul de externe al Boliviei, a anunţat că din data de 21 decembrie 2012 produsele companiei Coca-Cola vor fi interzise în ţară, scrie Forbes. Choquehuanca a explicat că data ...
READ MORE
Drama japoneză și tsunami-ul românesc
Drama din Japonia ilustrează cât de fragilă este societatea umană! Mitul invincibilității a căzut! Nu poți să învingi toate forțele naturii. Oricâte măsuri ar fi luate împotriva șocurilor seismice, oricâte ...
READ MORE
Logica simplă a crizei economice
Lao Tzu (6th century B.C.): “The more artificial taboos and restrictions there are in the world, the more the people are impoverished...The more that laws and regulations are given prominence, ...
READ MORE
Regionalizare sau apărarea interesului național?!
Prin aceste "zvarcoliri de primavara” din Absurdistanul acesta romanesc, intr-un moment clar al degradarii si al intunecarii relatiilor si atitudinii umane, tot mai mult, aici, unde "toate-s vechi si noua ...
READ MORE
“Decesul“ modelelor
Oamenii au înnăscut în ei instinctul imitației și fiecare este inluențat, într-o măsură mai mică sau mai mare, de vorbirea, felul de a fi și de a gândi al semenilor ...
READ MORE
CERÂND CEVA OBIŞNUIT, Mugur Isărescu pare să anunţe
Unde se „evaporă“ jumătate din PIB? (II)
Inflația și democrația
De ce nu ni se spune adevarul despre
Wikileaks face istorie si nu e doar o
Statul care interzice Coca-Cola de la sfârşitul anului
Drama japoneză și tsunami-ul românesc
Logica simplă a crizei economice
Regionalizare sau apărarea interesului național?!
“Decesul“ modelelor
Share this post / Trimite unui prieten: These icons link to social bookmarking sites where readers can share and discover new web pages.
  • TwitThis
  • Facebook
  • Google Bookmarks
  • StumbleUpon
  • email

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss

Copyright ©2014 gandeste.org