gandeste.org - AN ALTERNATIVE MEDIA SELECTION
O Selecție de Perspective Interesante, Importante și Controversate, în Mare Parte Excluse din Mass-Media Convenționale

Universități vs. piața muncii: marea nepotrivire

În timp ce șomajul în rândul tinerilor atinge valori-record, tot mai multe companii se plâng de lipsa candidaților cu adevărat buni.

Există regiuni în Europa și Orientul Mijlociu unde peste un sfert din persoanele cu vârste între 15 și 24 de ani nu au loc de muncă. În unele găuri negre, cum sunt Spania sau Egiptul, ponderea e mai mare de 50%. La nivel mondial, 75 de milioane de tineri sunt șomeri, iar de două ori pe-atât sunt supracalificați pentru posturile pe care le ocupă. Dramă ce se traduce într-o pierdere imensă de productivitate, cât timp acești oameni în formare devin din start asistați social. Și care se poate transforma într-o sursă de conflicte sociale, iar la nivel individual, de anxietate zilnică. În tot acest timp, companiile se plâng de câte ori au ocazia că nu își găsesc oameni potriviți. În urmă cu câteva luni, un studiu al agenției de recrutare Manpower arăta că peste o treime din angajatorii de la nivel global nu reușesc să-și ocupe anumite poziții. Nu este vorba doar de posturi specializate, în inginerie sau cercetare, ci și de unele de nivel mediu, cum ar fi cele administrative.

Care este soluția, în aceste condiții? Compania de consultanță McKinsey arată într-un raport că, practic, sistemul de învățământ și piața muncii aparțin unor universuri paralele – și că singura rezolvare ar fi reunirea acestora: rectorii să se pună în locul companiilor, companiile să empatizeze cu rectorii, iar studenții să înțeleagă ambele perspective. Cea mai simplă cale de atingere a acestor idealuri este întărirea educației vocaționale, care, cu excepția țărilor vorbitoare de germană, a fost până acum tratată ca nepotul vitreg al sistemului de învățământ.

Lupta cu universitățile-dinozaur

În ultimele decenii, guvernele au injectat sume imense în universități, iar acestea i-au folosit pentru a se lua la întrecere între ele, după niște criterii care le conveneau. Prin urmare, părinții și copiii lor, viitori studenți, nu au dat importanță învățământului vocațional: majoritatea respondenților unui studiu realizat de McKinsey au declarat că au ales din principiu să se înroleze la o universitate cât mai prestigioasă, chiar dacă, în realitate, se gândeau că niște cursuri mai practice, modelate după propriile lor valențe, le-ar fi crescut șansele de a accede la un loc de muncă. Totuși, există anumite guverne, instituții de învățământ și companii cu viziune care și-au dat mâna pentru a reinventa sistemul educațional vocațional, ne sugerează tot cei de la McKinsey. Coreea de Sud, de exemplu, a lansat o rețea de școli vocaționale (denumite „meister“, făcând astfel trimitere la școlile germane de maiștri) menite să rezolve criza de instalatori și de mecanici din piața muncii. Guvernul achită cazarea și taxele elevilor (ceea ce nu se întâmplă în cazul studiilor universitare), încercând astfel să limiteze obsesia tinerilor pentru diplome, în condițiile în care țara are una dintre cele mai mari rate de licențiați din lume.

Școlile profesionale devin replici fidele ale locului de muncă, pentru a înlesni astfel trecerea de pe băncile școlii în lumea „reală“: institutul tehnic TAFE, din Perth, Australia, de exemplu, a lansat un laborator care imită perfect camera de comandă a unei fabrici de rafinare a produselor petroliere. Companiile în căutare de talente încheie contracte cu guvernele pentru a transforma, cot la cot, sistemul educațional într-un mix echilibrat între teorie și practică: în Egipt, lanțul de restaurante Americana Group a implementat un program care le permite studenților să-și petreacă muncind (cu salariul aferent) jumătate din timpul pe care ar trebui să-l dedice universității.

În alte părți ale lumii, autoritățile profită de învățământul vocațional pentru a atinge grupuri sociale defavorizate. În Africa de Sud, Go for Gold, un parteneriat realizat între departamentul educațional din Western Cape și consorțiul NMC Construction, identifică elevi cu potențial, cărora le oferă acces la școli mai bune, le garantează un contract de muncă plătit de un an și șansa unei burse universitare. Institutul pentru Educație și Training Vocațional din India își trimite angajații în sate izolate, pentru a convinge familiile de aici de oportunitățile pe care le poate oferi angajarea copiilor într-o corporație, cum ar fi lanțul hotelier Taj sau gigantul tehnologic Larsen & Toubro.

Din păcate, singura șansă

Este foarte simplu să critici aceste tentative de reformare a relației educație-piața muncii. În final, sistemul universitar s-a dovedit dintotdeauna cea mai puternică verigă din învățământ: un bun exemplu este cel al școlilor profesionale din Marea Britanie, lăsate de izbeliște de miniștrii care s-au perindat prin guvernele succesive, sau de institutele de politehnică, transformate peste noapte în universități.

Și totuși, motive de optimism mai sunt. Tehnologia a redus masiv costul educației vocaționale, acesta reprezentând principalul obstacol în calea răspândirii sale rapide. „Jocurile de-a locul de muncă“ le oferă participanților șansa de a vedea cum merg lucrurile cu adevărat în piața muncii, cu costuri minime. Programe precum „Observatorul angajării“, dezvoltat de guvernul columbian, oferă gratuit informații asupra ratelor de absolvire și de angajare din dreptul fiecărei instituții de învățământ din țară.

Apoi, tot mai multe instituții private vin cu idei de dezvoltare a învățământului vocațional. Holdingul Chinez pentru Training Vocațional s-a specializat în găsirea de locuri de muncă pentru studenți în industria auto, după ce a strâns o bază imensă de date cu studenții din toate universitățile din țară și cu companiile din domeniu. Furnizorul indian de training IL&FS Skills le garantează un loc de muncă sigur cursanților care reușesc să absolve vreunul din programele sale.

Să nu ne facem speranțe: creșterea segmentului vocațional nu va coincide cu rezolvarea crizei pieței muncii. În continuare, milioane de tineri vor fi condamnați la șomaj, cât timp cererea rămâne firavă, iar relansarea economică, insesizabilă. Ar contribui, totuși, la ștergerea acestei nepotriviri absurde dintre universități și angajatori, care generează nu numai o criză a locurilor de muncă, ci și a talentelor.

sursa: THE ECONOMIST // capital.ro

Related Posts
Tot mai greu în epoca baloanelor speculative
Teoriile lui Keynes spun că ciclul de afaceri poate fi atenuat prin măsuri politice şi fiscale ale statului însă realitatea arată că aceste intervenţii succesive sprijină baloane speculative la a ...
READ MORE
Iisus sau Moș Crăciun?
Trăim într-o perioadă a mixajului. Valorile s-au estompat, bucuria s-a transformat în distracție, culorile s-au diluat. Moș Crăciun a luat locul lui Iisus, iar colindele au devenit prilej de venituri ...
READ MORE
Patru adevăruri despre revoluţiile arabe
Detronaţii ţărilor arabe sau cei în curs de detronare au câteva trăsături comune pe care le-am putut remarca în cadrul discursurilor şi acţiunilor lor din perioada revoluţiilor arabe. Prima este ...
READ MORE
Coruptia: cea mai mare afacere din România
Este o industrie cu profit de 100% și are sute de mii de „angajați“. Deși nu apare în statistici și nu face recrutări pe site‑urile de joburi, este ...
READ MORE
Cu ce contribuie Europa la „furtuna perfectă” a lui Dr. Doom: criză financiară, recesiune şi şomaj record
Într-o intervenţie recentă la Bloomberg Television, economistul Nouriel Roubini, profesor la Universitatea New York, previzionează că anul viitor ar putea aduce o “furtună perfectă” în economia globală, cu repercusiuni mult ...
READ MORE
Ne asteptam la mari tulburari sociale, chiar la revolutii
Proteste masive in Portugalia si in Spania, politisti manifestand impotriva altor politisti in Grecia: planurile de austeritate impuse de Uniunea Europeana provoaca un val de proteste in crestere, majorand temerile ...
READ MORE
“La Roşia Montană, cu excavatorul, morţii sunt rupţi în două cu sicrie cu tot!”
Război pe toate planurile în cazul Roşia Montană... Aşa se pare, aşteptăm publicarea proiectului de lege pe site-ul guvernului. Probabil o vor face cu puţin timp înainte de sesiunea parlamentară. Lucrul ...
READ MORE
Pacient: Occidentul. Diagnostic: cancer cu metastaze
Pacientul occidental, culcat pe spate într-un pat de spital, priveşte singura realitatea care i-a mai rămas în tavan: iluzia pixelilor HD. Există o singură soluţie pentru el. Nimeni niciodată nu ...
READ MORE
Sclavia confortului
Încîntat de sine însuşi şi de lumea sa aseptică, omul postmodern rămîne sclavul unei mentalităţi a confortului. Căutarea cu orice preţ a “vieţii confortabile” s-a transformat într-un ideal personal şi ...
READ MORE
Bruxelles-ul, adevărata putere
Guvernele europene merg regulat la Bruxelles pentru a da raportul unui Kommandatur european care nu ezită să-i muştruluiască pe miniştri şi parlamentari. Statele nu mai sunt decât dominioane al unei ...
READ MORE
Tot mai greu în epoca baloanelor speculative
Iisus sau Moș Crăciun?
Patru adevăruri despre revoluţiile arabe
Coruptia: cea mai mare afacere din România
Cu ce contribuie Europa la „furtuna perfectă” a
Ne asteptam la mari tulburari sociale, chiar la
“La Roşia Montană, cu excavatorul, morţii sunt rupţi
Pacient: Occidentul. Diagnostic: cancer cu metastaze
Sclavia confortului
Bruxelles-ul, adevărata putere
Share this post / Trimite unui prieten: These icons link to social bookmarking sites where readers can share and discover new web pages.
  • TwitThis
  • Facebook
  • Google Bookmarks
  • StumbleUpon
  • email

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss

Copyright ©2015 gandeste.org