Analize și opinii

România, în afara realităţii

În vreme ce sferele de influenţă în lumea politică regională se reîmpart în aceste zile, în ţara noastră politicienii de paie acordă o atenţie enormă unor fenomene derizorii. În aceste zile, ţarul Putin s-a întâlnit cu noul lider chinez, la Moscova, spunând foarte clar că această întâlnire are ca principal scop o alianţă energetică între cele două superputeri şi o extindere a lor în alte zone cum ar fi Grecia şi Cipru.

De altfel, Vladimir Putin a întins o mână Ciprului propunându-i să-i plătească actuala datorie în schimbul administrării resurselor de gaz. Nimic nu se face în marea politică gratuit. În vreme ce cancelariile europene atenţionează asupra acestor regrupări de influenţă, la Bucureşti, mahalaua politică continuă, sprijinită în eter de analişti semi-analfabeţi şi de politicieni venali. Nici nu s-a încheiat bine congresul PDL în care participanţi erau doi anti-eroi, demni de comediile lui Caragiale, recte Elena Udrea şi Vasile Blaga, şi imediat contraofensiva celeilalte parti a început să scormonească în trecutul lui Vasile Blaga care este acuzat că a făcut o avere enormă în timp ce se ocupa de dirijarea vămilor. În acelaşi timp Gabriela Firea, îl sfătuieşte pe Traian Băsescu să-şi prezinte demisia fiindcă a luat parte în mod tendenţios la sprijinirea Elenei Udrea; el fiind încă preşedintele statului şi implicit are o poziţie neutră, de neimplicare, în viaţa politică a ţării.

De altfel, şi preşedintele Chinei l-a salutat pe Vladimir Putin ca pe un partener foarte inteligent de discuţii şi a precizat că Rusia şi China vor face totul ca să îndiguiască influenţa americană în lume şi mai ales în Uniunea Europeană. În vreme ce se produc astfel de întâlniri importante, oare ar trebui să mai existe analişti politici care să-şi plece urechea la bârfele de tip Blaga şi Udrea?!

Există oare în România o forţă atât de lucidă încât să înţeleagă avertismentele preşedintelui rus şi chinez privind mărirea spaţiului lor de influenţă?! Oare există între atâţi proşti, care se pretind analişti şi consilieri politici, capabili să înţeleagă faptul că Gazprom a devenit un al II-lea KGB al Rusiei şi când ruşii declară înarmarea, ne mai interesează ce fac Udrea şi Blaga?!

Problemele privind starea Uniunii Europene sunt foarte grave, mai ales în Grecia şi Spania, unde şomajul alimentează reacţiile populaţiei aproape zilnic. Sărăcia care acaparează pe zi ce trece România nu este văzută de clasa politică, devenită o mafie aflată sub confortul averilor considerabile realizate prin furt şi prin controlul politic al unor ministere. Clasa politică nici nu înţelege că o explozie socială este iminentă şi în România. Pe de altă parte, nici în USL lucrurile nu stau foarte clar. Aflată în mijlocul acestor pseudo-polemici, viaţa politică a României va claca foarte curând.

Este un argument extraordinar ca să luăm în seamă şi un alt incident de mahala: prezenţa României la Salonul de Carte de la Paris. Un critic francez menţionat de Radio România Actualităţi a spus că literatura română nu este cunoscută în Franţa decât prin patru nume: Cioran, Eliade, Ionesco şi Ştefan Lupaşcu. Dacă intri într-o librărie pariziană şi ceri o carte scrisă de un autor român, nimeni nu va pomeni de Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu sau Cărtărescu. Dintr-un motiv foarte simplu: nimeni nu-i cunoaşte la Paris! Pe de altă parte, odată ajunşi acolo, oamenii din exil le-ar fi reproşat colaborarea cu regimul Ceauşescu. La Paris se pun alte întrebări decât la televiziunile arondate mafiei politice. Ar fi fost puse întrebări de genul: „Alo, domnule Pleşu, ce mai ştii de dl. Mălureanu? Ai fost, Pleşule, plecat în Germania şi Olanda sub regimul Ceauşescu?”.

Supăraţi foarte tare că protectorul lor, Patapievici a fost dat afară, ei se răzbună pe o inţiativă care nu viza ICR-ul ci cultura română! Micile răzbunări inter-mafiote nu interesează la Paris, cum interesează la Casa Scânteii din Bucureşti.

Ca să tragem o concluzie justă şi dură, cultura şi politica românească nu pot progresa cu astfel de marionete de pâslă de tipul Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, Cărtărescu, Elena Udrea, Vasile Blaga, Traian Băsescu etc. Ce au în comun aceşti oameni? Un trecut foarte pătat de care s-au ferit şi la Paris! Nu s-au dus la Paris pentru că în realitate fug de trectul lor!

Autor: Adrian Majuru
sursa: cotidianul.ro

Despre autor

contribuitor

comentariu

Adauga un comentariu

  • Pizmasi! Increzuti! Lumea merge inainte, nu sta la mina indivizilor!
    Uritenia faptelor aici se vede de departe. S-au cam diminuat bogatile meslor de la ICR, nu mai este ca pe vremea lui Patapievici – bani multi, pozitii de frunte in planurile ICR, atitudini de oameni ajunsi, lipsite de modestie, de intelepciune. Ridicati in slavi, este greu sa mai coboare.