Proiectul Palas, un remember util

Relu Fenechiu, Cristian Adomniței, Patriarhul Daniel, Iulian Dascălu, DanRadu Rușanu, Gheorghe Nichita,Mihai Chirica, Dumitru Tomorug, Gabi Surdu, Elena Udrea.

Cine-s? Cine nu-i cunoaște? Ce au făcut? Ce nu au făcut?

Ei au făcut PALAS. Un proiect care a schimbat cu adevărat fața Iașului, dar care a arătat cum, pentru marii rechini, pentru marii golani sau pentru marii șmecheri LEGEA e un rahat în ploaie. Și nici atât; PALAS a fost construit ILEGAL, în deplina complicitate a oamenilor de stat, afaceriștilor, bancherilor, politicienilor și procurorilor.

Și, în tot acesst rahat s-a amestecat, cu un rol deloc neglijabil patriarhul Daniel – și, zic surse bine informate, serviciile secrete.

Dar capo di capi a fost Nichita. Fără el, PALAS s-ar fi construit, probabil, legal.

Publicăm astăzi o selecție de articole preluate din mass-media, o colecție ce nu se vrea exahaustivă, dar care își propune să vă facă să vă reamintiți un lucru: în scandalul PALAS, presărat cu ilegalități, Nichita, Adomniței și Fenechiu au fost aliați de nădejde și parteneri de infracțiuni.

Ce vă face să credeți că, peste ani, Nichita și Adomniței s-au sachimbat? Credeți că, în ciuda diferențelor de culoare politică, sau de doctrine, cei doi lideri ai politicii locale, și camarilele lor, nu mai fac blaturi politice? Iaracestea – pe seama dvs, înșelându-vă așteptările și speranțele într-o clasă politică pe care o votați seduși (mai mult sau mai puțin) de promisiunile și minciunile lor.

Iată și colecția promisă, care merită a fi citită.

Relu Fenechiu, deputat PNL – cercetat în dosare de corupţie; a primit un hotel în cadrul proiectului Palas.

PF Daniel Ciobotea, Patriarhul BOR – pe vremea când era Mitropolit al Moldovei, l-a cununat pe Iulian Dascălu în Italia.

Cristian Adomniţei, deputat PNL – fost diriginte pe şantierul Iulius Mall din Iaşi, fost ministru al Educaţiei în Guvernul Tăriceanu.

Dezvăluirile presei privind asocierea ilegală dintre primăria Iaşi, condusă de pesedistul Gheorghe Nichita, şi omul de afaceri Iulian Dascălu, pentru afacerea Palas, au fost în cele din urmă confirmate de justiţie, Curtea de Apel Oradea dând o decizie definitivă şi irevocabilă în acest sens. Mai rămâne ca justiţia să facă ordine şi curăţenie printre actorii acestei afaceri, mai ales că unii dintre ei sunt slujbaşi ai statului român şi din această poziţie au aduse prejudicii importante de ordin financiar.

Deşi s-a vorbit foarte mult în această afacere despre primarul PSD Gheorghe Nichita şi de omul de afaceri Iulian Dascălu, o contribuţie importantă la „ţeapa“ Palas, aşa cum a fost numită adesea de presă această afacere, o are ex-vicepreşedintele PNL Relu Fenechiu. Implicarea sa în această afacere coincide cu perioada în care bunul său prieten Călin Popescu Tăriceanu era premierul României, iar oamenii săi de casă, Cristian Adomniţiei (fost inginer constructor la firmele lui Fenechiu) şi Tudor Chiuariu (jurist la aceleaşi firme), ajunseseră chiar miniştri.

În toamna lui 2007 au început manevrele prin care o suprafaţă de teren importantă din centrul Iaşiului a ajuns, cu ajutorul lui Gheorghe Nichita şi a lui Iulian Dascălu, în proprietatea lui Relu Fenechiu, cel mai important agent de influenţă al proiectului Palas la nivelul Guvernului.

Astfel, la 20.09.2007 s-a încheiat Promisiunea irevocabilă de vânzare – cumpărare autentificată sub nr. 3826, completată cu Actul adiţional nr.1 din 15.07.2008, între Fundaţia Caritatea şi SC Block Buster SRL, prin care prima promitea să-i vândă celei de-a doua suprafaţa de 2.348,37 mp din zona de edificare a Ansamblului Palas. Trebuie precizat că SC Block Buster SRL este o companie controlată e către omniprezentul afacerist ieşean, Iulian Dascălu.
Ulterior, prin decizia 1940 din 25.11.2008 emisă de Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile ce au aparţinut unor culte religioase, s-a decis retrocedarea terenului în suprafaţă de 2.671 mp situat în Iaşi, str. Fundacul Mangirov nr. 3, către Fundaţia Caritatea, teren aflat la data deciziei la dispoziţia Ansamblului Palas în baza contractului de asociere. Interesant este că, deşi cererea de retrocedare a Fundaţiei Caritatea pentru terenul mai sus-menţionat era înregistrată încă din 04.02.2003, abia în 2008 Consiliul Local Iaşi a luat în discuţie cererea, punând terenul, în mod ilegal, la dispoziţia SC Iulius Group SRL.

Suprafaţa de teren retrocedată Fundaţiei Caritatea nu a fost predată către SC Iulius Group SRL, însă în mod inexplicabil, pentru acest teren s-a solicitat de către investitorul privat din cadrul asocierii Autorizaţia de construire nr. 639 din 29.05.2008 pentru un imobil aferent proiectului Palas, construcţie deja ridicată încă de la sfârşitul anului trecut.

Primăria a încălcat clar legea când a emis autorizaţia de construcţie pe acest teren, întrucât Iulius Group nu a intrat niciodată în posesia acestui teren pentru care a solicitat autorizaţia de construcţie. Misterul se rezolvă repede. În conţinutul Autorizaţiei de construire nr. 639 din 29.05.2008, la beneficiar este trecut SC Palas Holding SRL, societate aparţinând tot lui Iulian Dascălu.

Complicitatea Fundaţiei Caritatea

Pentru a drege aceste manevre năucitoare cu terenuri în centrul Iaşiului, Consiliul Local a adoptat Hotărârea nr. 187 din 29.04.2009 prin care se aproba schimbul de terenuri dintre Consiliul Local Iaşi şi Fundaţia Caritatea, după cum urmează: terenul în suprafaţă de 2.671 mp aparţinând Fundaţiei Caritatea va fi transferat către Consiliul Local Iaşi – acesta fiind în arealul Ansamblului Palas, iar terenul în suprafaţă de 524,60 mp – nr. cadastral 15258/10/3 – şi terenul în suprafaţă de 1.823,77 mp – nr. cadastral 15258/11 -, aparţinând domeniului privat al Consiliului Local Iaşi, vor fi transferate la schimb către Fundaţia Caritatea. Astfel, Fundaţia Caritatea s-a ales cu o suprafaţă de teren din cadrul perimetrului Palas, dar neafectată de vreo construcţie, în schimbul suprafeţei de teren retrocedate şi afectate deja de construcţii edificate. Dulce complicitate!

La data de 25.08.2009 se perfectează Contractul de schimb de terenuri autentificat sub nr. 1902 din 25.08.2009, act ce atesta schimbul de terenuri menţionat în Hotărârea Consiliului Local Iaşi nr. 187 din 29.04.2009.

Spoiala de legalitate

Deşi în aparenţă transferurile de terenuri descrise mai sus par a fi legale, se ridică numeroase semne de întrebare care merită atent verificate de către procurorii anticorupţie. Astfel, terenul în suprafaţă de 2.671 mp retrocedat Fundaţiei Caritatea a făcut parte din arealul Ansamblului Palas în mod ilegal, deoarece la data predării terenului de la CL Iaşi către SC Iulius Group SRL era înregistrată o cerere de retrocedare, fapt ce interzicea în mod clar această operaţiune. Tocmai de aceea s-a şi semnat Promisiunea de vânzare-cumpărare din 20.09.2007, pentru ca prin retrocedarea terenului şi vânzarea acestuia către o firmă controlată de Iulian Dascălu să se completeze arealul Ansamblului Palas cu un teren deţinut în mod legal.

Întrebarea ce se naşte este cât se poate de firească: de unde ştia Iulian Dascălu că acea suprafaţă de teren va fi cu adevărat retrocedată? Probabil îi şoptiseră bunii săi prieteni Gheorghe Nichita şi Relu Fenechiu, care controlau majoritatea PSD-PNL din Consiliul Local Iaşi. De asemenea, constituirea dreptului de servitute prin Contractul de asociere în participaţiune şi posibilitatea de a fi cesionat de către SC Iulius Group SRL cui va crede de cuviinţă demonstrează preconstituirea de căi şi metode prin care părţi din Ansamblul Palas să ajungă la dispoziţia celor care au dat o mână importantă de ajutor în obţinerea tuturor avizelor şi aprobărilor necesare acoperirii ilegalităţilor. Mai exact, la liberalul Relu Fenechiu.

Intră în scenă SC Palas International Resort SRL a lui Relu Fenechiu

După ce a tras toate sforile la nivelul guvernului Tăriceanu pentru a obţine toate avizele necesare proiectului Palas, Relu Fenechiu şi-a luat şi el partea leului.

Astfel, la 30.12.2009 s-a semnat Antecontractul de vânzare-cumpărare între SC Block Buster SRL (Iulian Dascălu), în calitate de Promitentă Vânzătoare şi SC Palas International Resort SRL (Relu Fenechiu) în calitate de Promitentă Cumpărătoare, autentificat sub nr. 1582, pentru suma de 1.000.000 EUR achitată de către SC Palas International Resort SRL în vederea înstrăinării terenului în suprafaţă de 524,60 mp – nr. cadastral 15258/10/3 – şi a terenului în suprafata de 1.823,77 mp. – nr. Cadastral 15258/11.

Cele două terenuri fuseseră cumpărate, cu o lună în urmă, mai exact pe 5.11.2009, de către firma lui Dascălu, SC Block Buster SRL, de la Fundaţia Caritatea, contra sumei de 993.560 EUR. Generos din fire, Dascălu face această afacere în detrimentul său, câştigând din această vânzare doar vreo 6.000 de euro.
După ce a intrat în posesia terenului, SC Palas International Resort SRL a lui Fenechiu a început să construiască pe aceste terenuri un hotel, parcări subterane şi spaţii comerciale, construcţii care justifică astfel interesul politic al liderului PNL pentru acest proiect.

Relu Fenechiu şi traficul de influenţă

Relu Fenechiu şi-a afirmat în mai multe rânduri, public, susţinerea şi implicarea directă în proiectul Palas, fără să-i pese că declaraţiile sale miros a trafic de influenţă exercitat asupra unor alţi politicieni, cu scopul declarat ca ansamblul Palas să obţină toate avizele de legalitate în condiţii de ilegalitate. Astfel, pe 27.01.2007, Relu Fenechiu declara foarte sigur pe el la canalul de televiziune local TELE M: „aveţi garanţia mea că există pentru că am fost personal la Ministerul Culturii în momentul care s-a depus documentaţia pentru acel PUZ“, iar mai apoi „acest PUZ există, nu că este depus, pentru că depunerea documentaţiei pentru PUZ este un fapt, iar existenţa acestui PUZ, care, repet pentru toţi telespectatorii şi pentru cei de acolo, se numeşte PUZ pentru zone protejate“ – încheindu-şi pledoaria cu afirmaţia „eu consider că este un proiect bun, atât… dar dincolo de toate partea legală vă garantez că este foarte atent urmărită de factorii responsabili“.

Dacă atunci ne puteam întreba în ce calitate oficială a garantat domnul deputat Relu Fenechiu legalitatea proiectului Palas, în contextul actual aflăm interesul direct al acestuia, unul de ordin material şi de afaceri.
Declaraţiile lui Relu Fenechiu de la acea vreme reprezintă o gravă încălcare a dispoziţiilor legale, şi anume ale art.114 din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi mai grav se înscriu într-o conduită ce denotă un trafic de influenţă indirect, aşa cum şi primarul municipiului Iaşi – Gheorghe Nichita a „pus umărul“ la inducerea în eroare a opiniei publice, prin apariţia sa în clipurile publicitare ale proiectului Palas.

Se pare că în municipiul Iaşi, mediul politic, de orice coloratură, avea un apetit ridicat faţă de susţinerea proiectului Palas, chiar dacă acesta se făcea cu încălcarea legii.

Pagubă pentru ieşeni

Maşinaţiunile făcute pentru plimbarea unor suprafeţe de teren aferente proiectului Palas dintr-o parte în alta, în funcţie de interesele strict private ale lui Iulian Dascălu şi ale lui Relu Fenechiu, au prejudiciat municipalitatea ieşeană, adică pe toţi locuitorii municipiului Iaşi, cu o sumă considerabilă de bani, estimarea fiind de ordinul milioanelor de euro, deoarece terenul pe care-l deţine SC Palas International Resort SRL, pe care s-au edificat un hotel, spaţii comerciale etc., nu au adus încasări la bugetul local, ci doar la firma lui Fenechiu.
Este limpede că ne aflăm în faţa unui caz tipic de prejudiciere a municipalităţii ieşene prin manevre oculte şi care ţin strict de interesul personal al celor trei protagonişti: fostul deputat Relu Fenechiu, primarul municipiului Iaşi – pesedistul Gheorghe Nichita, şi controversatul afacerist Iulian Dascălu.

Al cui e offshore-ul din afacerea lui Fenechiu?

Pentru a nu i se reproşa că el este beneficiarul final al afacerii cu terenul cumpărat cu un milion de euro de la Block Buster SRL, Relu Fenechiu a recurs la folosirea unui paravan care să fie interpus între el şi Iulian Dascălu. Paravanul se numeşte Klartech Holdings (CY) Limited şi a fost înfiinţat, cu sediul în Limassol Cipru, pe 27 noiembrie 2009. O săptămână mai târziu, pe 4 decembrie, a fost înfiinţată firma Palas International Resort, ai cărei acţionari au fost Integra Business Consulting SRL (99%), adică fosta Fene Consulting SRL, controlată 96% de Relu Fenechiu şi Damian Mihai Bogdan (1%).

Pe 21 decembrie, în firma Palas este introdus offshore-ul-paravan Klartech Holdings Limited, care preia 74% din capitalul social de la Integra Business Consulting şi 1% de la acţionarul Damian Bogdan. Pe 30 decembrie, când firma Palas nu mai era controlată la vedere de Relu Fenechiu, are loc tranzacţia cu terenurile preluate de la societatea lui Iulian Dascălu, pentru construcţia hotelului şi a celorlalte anexe ale lui.

Mulţi sunt cei care s-au întrebat al cui este, totuşi, offshore-ul cipriot şi de ce s-a recurs la folosirea sa într-o afacere extrem de profitabilă? De ce ar fi renunţat Fenechiu la bucăţica lui paradis, după atåta muncă depusă pe tarlaua lui Iulian Dascălu? Indiciile noastre deductive spun că n-a renunţat. Un prim indiciu că firma a rămas a lui Fenechiu este păstrarea aceluiaşi administrator la Palas, Damian Mihai Bogdan, după vânzarea pachetului de 75% din societate. Un alt indiciu este relaţia directă a reprezentantului offshore-ului cipriot cu marea familie liberală condusă de Dan Radu Ruşanu & Relu Fenechiu.

Filiera Dan Radu Ruşanu

Reprezentantul român al offshore-ului Klartech Holdings Ltd este un anume Alexandru Bogdan, un bucureştean de 27 de ani cu afaceri în Iaşi, Bucureşti şi Sinaia. Aşadar, Alexandru Bogdan este cel care acceptă ca Damian Mihai Bogdan să rămână administrator la Palas. Tot el cumpără, la trei luni de la tranzacţia cu terenurile de la Iuliu Dascălu, 70% din capitalul social al uneia dintre firmele lui Dan Radu Ruşanu, Centru de Pregătire şi Formare Profesională Internaţional SRL din Sinaia. Părţile sociale achiziţionate au provenit de la Internaţional SA (50%) – firmă administrată de Anca Daniela Ruşanu (nevasta liberalului Dan Radu Ruşanu) – şi de la Ana Rucsandra Ruşanu (20%, fiica lui D.R. Ruşanu).

Că relaţia cu Alexandru Bogdan nu este una oarecare rezultă şi din aceea că după perfectarea afacerii, sediul firmei este mutat într-una din camerele (biroul 2, etaj1) hotelului Internaţional din Sinaia. Hotel care aparţine familiei Ruşanu.

Relaţia de afaceri cu familia Ruşanu nu se opreşte aici, Alexandru Bogdan fiind implicat, patru luni mai încolo, într-o altă tranzacţie de tipul arătat. Astfel, pe 26 iulie 2010, el cesionează toate părţile sociale ale firmei Bowl Alley SRL, cu sediul în Sinaia, către societatea Romtur Internaţional SRL controlată şi administrată de Anca Daniela Ruşanu. Până la afacerea cu Fenechiu şi Ruşanu, Bogdan părea a fi un om de afaceri de mai mică anvergură, chiar dacă deţinea deja controlul câtorva firme, precum Mansio Tour, Odisso Inc. SRL şi Bowl Alley SRL. Pe de altă parte, el mai figurează ca reprezentant al offshore-ului Klartech Limited înfiinţat în Londra, dar cu sediul central la exact aceeaşi adresă din Cipru, ca şi Klartech Holdings Limited.

Secretara lui Fenechiu intervine şi ea pe vrejul relaţiei

Prin offshore-ul Klartech Limited, reprezentantul Alexandru Bogdan mai preia controlul a două societăţi. Prima dintre ele este Comity Prod Exim SRL, din Bucureşti, unde deţine 50% din capitalul social, alături de vasluianca Mihaela Diaconu, iar cealaltă este Profile Business Consulting SRL, firmă controlată iniţial de Simona Alina Hăilă, fosta şefă de cabinet a lui Relu Fenechiu.

Cedarea de către Hăilă a controlului societăţii (51%) Profile Business în favoarea lui Alexandru Bogdan este un nou indiciu că „reprezentantul“ reprezintă cu succes în zona liberală. Pentru a fi siguri că ne aflăm în cadrul aceleiaşi familii liberale, remarcăm faptul că sediul noii societăţi preluate de „reprezentant“ este acelaşi cu al firmei Palas International Resort SRL. Cât despre Simona Alina Hăilă, ea a fost şi a rămas prelungirea firească a lui Relu Fenechiu, fie ca şef de cabinet al acestuia, fie ca reprezentant în cele patru consilii de administraţie în care a fost plasată: Antibiotice SA, Construcţii Feroviare Moldova SA, Fortus SA şi Nicolina SA. Desigur, Hăilă a fost chiar şi acţionar în Fene Grup SA, chiar dacă a deţinut doar 0,17% din societate.

Offshore-uri de serviciu

Referitor la offshore-urile Klartech Limited şi Klartech Holdings Limited, e de presupus că ele au acelaşi patron.

Primul a fost înfiinţat în 2007 şi este persoană juridică de naţionalitate britanică, cu sediul social în Marea Britanie, dar cu sediul administrativ central în Limassol, Cipru. Firma este reprezentată prin Bogdan Alexandru. Al doilea offshore, Klartech Holdings Limited, are exact aceeaşi adresă din Cipru şi este reprezentat de aceeaşi persoană, adică Alexandru Bogdan. Primul offshore a mai făcut un pui cu nume asemănător, la Bucureşti, Klartech Development SRL. Deşi a fost înfiinţată în iulie 2009, avea ca administrator pe acelaşi Alexandru Bogdan şi ca obiect de activitate „dezvoltarea imobiliară“, firma nu a fost folosită în proiectul Palas. Deocamdată.

Sursa:curentul.ro

PRIMARUL DE IAŞI CHEAMĂ ALEŞII SĂ ÎNCALECE JUSTIŢIA

PSD-istul Gheorghe Nichita a convocat o şedinţă de Consiliu Local, pentru a trece înapoi din domeniul public în cel privat al oraşului un teren pe care se construieşte complexul imobiliar Palas. Pentru aceeaşi operaţiune, două instanţe de judecată au declarat proiectul ilegal prin două sentinţe definitive şi irevocabile.

Românii care nu au auzit despre afacerea Palas decât din reclamele plasate când şi când în paginile ziarelor naţionale ar putea fi tentaţi să creadă că în spatele acestui proiect – pe care iniţiatorii săi îl numesc pompos „ansamblu urbanistic” – nu se află decât intenţia autorităţilor locale de a moderniza prăfuitul oraş din inima Moldovei.

În fapt, controversatele construcţii care se ridică de câţiva ani pe terenul situat în spatele celebrului Palat al Culturii reprezintă cel mai mare „tun” imobiliar tras vreodată în provincie.

Teren subevaluat de 20 de ori

Afacerea Palas începe în ultima şedinţă a Consiliului Local Iaşi din decembrie 2004. Consilierii au fost convinşi de primarul PSD-ist Gheorghe Nichita, proaspăt ales în funcţie, să voteze un act de asociere între Primărie şi firma Iulius Group a tânărului patron ieşean Iulian Dascălu, supranumit „regele mall-urilor”.

Obiectul acestui contract era amenajarea unui ansamblu de clădiri rezidenţiale şi comerciale în centrul oraşului, pe o suprafaţă de 12 hectare pusă la dispoziţie de municipalitate. Practic, autorităţile contribuiau cu terenul, iar investitorul urma să finanţeze construcţia.

Contractul, încheiat pe o perioadă nedeterminată, prevedea ca Primăria să primească o redevenţă anuală de la Iulius Group, în schimbul dreptului de folosinţă a terenului.

De asemenea, municipalitatea urma să beneficieze de o cotă-parte din eventualul profit. În acest scop, a fost efectuată o evaluare a suprafeţei respective: iniţial, metrul pătrat a fost calculat la valoarea de 50 de euro, în condiţiile în care preţul pe piaţa liberă era de peste 20 de ori mai mare.

Abia după apariţia primelor dezvăluiri pe această temă, s-a făcut o recalculare care a ridicat „ştacheta” la 250-300 de euro pe metru pătrat. Adică oricum de trei ori mai puţin decât valoarea reală!

Raport DNA: Fapta există, dar s-a prescris!

Cea dintâi ilegalitate a fost însă alta. Pentru a perfecta afacerea fără să ţină licitaţie, instituţia condusă de Nichita a decis trecerea celor 12 hectare din domeniul public în cel privat al municipiului Iaşi.

Această operaţiune s-a dovedit ilegală în primul rând pentru că jumătate din suprafaţa respectivă se afla, conform inventarului bunurilor publice realizat de Guvern, în patrimoniul Consiliului Judeţean. În traducere liberă, primarul s-a declarat „proprietar” al unui bun care aparţinea altcuiva!

Reclamat în 2007 pentru abuz în serviciu şi fals în acte publice, Nichita a fost cercetat alături de alţi opt consilieri şi funcţionari.

Concluziile procurorului de caz, care i-a scos de sub urmărire penală după trei ani, sunt elocvente: în raportul său, el constată că fapta care li se impută învinuiţilor există, dar s-a precris cu puţin timp în urmă.

Tergiversarea dosarului a fost posibilă întrucât adjuncta şefului DNA, Carmen Gâlcă, promovată de la Iaşi, a refuzat în repetate rânduri să desemneze un expert pentru efectuarea expertizei.

Proiectul este ilegal, lucrările continuă

Tot în 2010 avea loc prima răsturnare de situaţie în cazul Palas. Proiectul, contestat de mai mulţi oameni de afaceri şi cetăţeni din Iaşi, a fost declarat ilegal de Curtea de Apel Oradea. Instanţa unde a fost strămutat procesul a pronunţat o sentinţă definitivă şi irevocabilă prin care se anulau hotărârile de Consiliul Local ce stăteau la baza asocierii dintre Primărie şi Iulius Group.

În motivarea deciziei 976/2010, judecătorii precizează: „Dat fiind faptul că bunurile care fac parte din domeniul public local al municipiului sunt destinate uzului general, ele beneficiază de o protecţie sporită din partea legii, tocmai pentru a se împiedica uzurparea acestora prin încheierea de acte frauduloase, păgubitoare pentru autoritatea locală”.

Deşi acest verdict scotea în afara legii întregul proiect, edilii ieşeni nu l-au pus niciodată în aplicare. Totuşi, în 2011, ei au trecut înapoi terenul din domeniul privat în cel public al oraşului, fapt consfinţit la începutul acestui an prin Hotărârea de Guvern nr. 35/2012.

Între timp, lucrările la Palas au continuat însă nestingherite, fără ca prefectul sau vreo altă autoritate a statului să intervină. Acum două săptămâni, Curtea de Apel Bucureşti a respins, în mod definitiv şi irevocabil, cererea depusă de Iulius Group pentru revizuirea şi suspendarea executării sentinţei din 2010.

Epilog: proiectul reintră în… ilegalitate

Imediat după ultimul verdict, primarul Nichita a demarat procedurile pentru convocarea unei şedinţe extraordinare de Consiliu Local. Unicul punct pe ordinea de zi este, surpriză, trecerea terenului de la Palas din domeniul public în cel privat al municipiului!

Motivaţia iniţiatorilor: „intrarea în legalitate” a proiectului Palas. Propunerea comportă două observaţii: în primul rând, în acest fel se recunoaşte caracterul ilegal al construcţiilor la care se lucrează în continuare, în pofida hotărârilor Justiţiei care impuneau stoparea lor; în al doilea rând, hotărârea pe care consilierii sunt chemaţi să o dea contravine deciziei judecătoreşti pronunţate acum doi ani.

Ce se întâmplă dacă propunerea va fi aprobată, joia viitoare, de Consiliul Local? „În ipoteza în care se emite un alt act administrativ cu acelaşi conţinut, ca şi cel suspendat de instanţă, acesta este nul de drept”, se arată în Legea 554/2004 a contenciosului administrativ. Cu alte cuvinte, orice instanţă care va judeca o contestaţie împotriva hotărârii consilierilor nu trebuie decât să constate nulitatea acesteia.

Dascălu, milionarul Securităţii

Ascensiunea patronului Iulius Group spre topul celor mai bogaţi români nu ar fi fost posibilă fără consilierii şi asociaţii săi, majoritatea foşti securişti cu grade grele. Între aceştia se numără: karatistul Dan Stuparu (antrenorul şi naşul lui Iulian Dascălu), generalul Gheorghe Atudoroaie (fost adjunct al şefului Securităţii Timiş), generalul Vasile Alexoae (fost şef al Securităţii Roman), colonelul Cornel Huţanu (fost şef al SRI Suceava), precum şi trei foşti şefi ai SRI Iaşi – coloneii Florin Vezeteu, Corneliu Dogaru şi generalul Tiberiu Simion.

Cine sunt susţinătorii Palasului

– Gheorghe Nichita, primar al municipiului Iaşi – fost informator al Securităţii; cercetat pentru abuz în serviciu şi fals în acte publice.

– Relu Fenechiu, deputat PNL – cercetat în dosare de corupţie; a primit un hotel în cadrul proiectului Palas.

– PF Daniel Ciobotea, Patriarhul BOR – pe vremea când era Mitropolit al Moldovei, l-a cununat pe Iulian Dascălu în Italia.

– Cristian Adomniţei, deputat PNL – fost diriginte pe şantierul Iulius Mall din Iaşi, fost ministru al Educaţiei în Guvernul Tăriceanu.

Sursa: www.adevarul.ro

Iulian Dascălu, Regele mall-urilor, “uns” cu ajutorul Prea Fericitului Daniel

Al doilea episod din serialul verticalnews despre afacerile în care sunt implicaţi reprezentanţii BOR spune povestea lui Iulian Dascălu, ieseanul de 42 de ani supranumit “regele mall-urilor”, care are, potrivit Capital Top300, o avere de 400 de milioane de euro!

Legăturile sale strânse cu Înalţii Prelaţi au stârnit controverse în 2007, când însuşi Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei, acum Patriarh al României, a încălcat cutuma şi s-a dus în Italia să îl cunune. Numeroase voci s-au ridicat atunci vorbind despre încălcări ale canoanelor Bisericii Ortodoxe, despre cum face Biserica derogări pentru oamenii bogaţi, iar mirenii de rând trebuie să se nuntească în bisericile de cartier. Mulţi au sesizat relaţiile de afaceri dintre Dascălu şi BOR. Verticalnews îţi arată iţele acestei legături- cum a devenit Iulian Dascălu unul dintre cei mai prosperi români cu „binecuvântarea” Bisericii.

„Cenuşăreasa” modernă

Provenind dintr-o familie de proletari – mama lucrătoare într-o fabrică de confecţii, iar tatăl muncitor la o fabrică de mobilă, Iulian a fost învăţat cu munca din vreme. Absolvent al Liceului Economic din Capitala Moldovei, de profesie cofetar, tânărul s-a făcut remarcat atât cu savarinele , cât şi cu pumnul – a practicat karate tradiţional, având chiar o centură negră.
Tot de la karate şi-a schimbat şi orientarea profesională: din cofetar a devenit croitor de chimonouri pentru colegii sportivi şi a început să câştige bani frumoşi. Într-un interviu acordat presei locale, omul de afaceri a mărturisit că Revoluţia din 89 l-a prins cu 2.000 de dolari în buzunar.

Fără studii superioare şi cu niciun fel de relaţii politice sau de afaceri, dar cu mult fler antreprenorial, a intrat în febra comerţului. Cu geanta de voiaj, aducea marfă din Turcia, pe care o vindea mai departe. A renunţat mai târziu, în căutarea unei investiţii mai bune.

Cel mai mare împrumut din România, cu sprijinul BOR

În 1991, la 22 de ani, a înfiinţat Iulius Group, în Iaşi.Aşa a apărut primul Iulius, pe strada Anastasie Panu – în spaţiul de la Cooperativa ”Munca Invalizilor” – un magazin de pantofi de lux. A urmat un moment greu, afacerea i s-a blocat. Şi-a mutat activităţile comerciale în vestul ţării, mai ales la Timişoara, unde au început să se contureze legăturile de afaceri.

Însă primul Iulius Mall a fost inaugurat abia în 2000. A făcut rost de bani în principal dintr-un împrumut bancar. Şi nu orice fel de credit- cel mai mare din România acelor vremuri.

Cum a reuşit? Iulian Dascălu a susţinut întotdeauna activităţile ecumenice ieşene şi l-a avut drept mână dreaptă pe Dimitrios Fourlemadis, preşedintele Centrului Cultural Elen, un om cu amplă influenţă în sfera bisericească. Grecul,fost consilier al Mitropolitului Daniel, l-a sprijinit în obţinerea unui credit substanţial de la Banca Naţională a Greciei.

În momentul negocierii împrumutului, banca nu avea nici măcar o reprezentanţă în România. Prima sucursală a fost deschisă chiar la data semnării contractului!

“Binecuvântarea” Bisericii nu s-a oprit aici. Patriarhului Daniel ar fi intermediat şi sprijinit atât obţinerea unor avize, cât şi a creditelor care i-au permis lui Dascălu să devină unul dintre cei mai prosperi oameni de afaceri din România. Ca o încununare a acestei legături de afaceri dintre cei doi, PS Daniel a ignorat cutuma şi, în 2007, a plecat cu alai în Italia pentru a-l cununa religios pe ”regele mall-urilor”.

În faţa criticilor, explicaţia Bisericii, prin vocea consilierului Mitropoliei Moldovei, preotul Constantin Sturzu, a fost următoarea:

„Iulian Dascălu este un om de afaceri ieşean care a sprijinit în mod constant activitatea cultural-misionară şi social-filantropică a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, fiind şi membru al Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Iaşilor. Domnia Sa a ajutat la construcţia bisericii studenţilor din campusul „Tudor Vladimirescu” din Iaşi şi a amenajat două capele în incinta mallurilor pe care le-a construit în Iaşi şi în Timişoara. IPS Mitropolit Daniel a apreciat în mod deosebit iniţiativa mirilor de a se cununa într-o biserică ortodoxă românească din Italia, având în vedere că Timişoara, oraşul de origine al miresei, este localitatea cu cei mai multi etnici italieni din ţară (procentual vorbind) şi că Iulian Dascalu are numeroase relaţii de prietenie şi de colaborare cu etnici italieni”.

Iulian Dascalu a devenit “Regele datoriilor”

Pentru a face rost de bani, Iulian Dascălu a fost sprijinit de fostul Mitropolit al Moldovei, actualul Patriarh Daniel, care i-a facilitat lui Dascălu obţinerea unor credite de la o serie de bănci din Grecia. De asemenea, Dascălu este înconjurat şi de o “camarilă” de foşti ofiţeri de securitate.

El s-a înconjurat de foşti angajaţi ai Serviciului Român de Informaţii sau ai fostei Securităţi.

Unul dintre aceştia este Gheorghe Atudoroaie, fost ofiţer de Securitate care s-a căsătorit cu Emilia, fiica generalului de Securitate Nicolae Pleşiţă. La începutul anilor ’90, Atudoroaie a fost arestat şi condamnat pentru represaliile din 1989, dar în 1991 a fost achitat şi reîncadrat în SRI de către Virgil Măgureanu. Din 2004, Atudoroaie a fost făcut general şi este reprezentantul lui Iulian Dascălu în cadrul Iulius Mall Timişoara, unde datoriile sunt de aproape jumătate de miliard de lei. În Iaşi, Iulian Dascălu îl are ca apropiat pe Nicolae Badea, rectorul Universităţii Tehnice Iaşi, un personaj care nu este străin de activităţile Securităţii de dinainte de 1989. Iulius Mall Iaşi este construit pe un teren care aparţine Universităţii.

În Suceava, unde Iulian Dascălu a deschis un mall care în 2008 avea datorii totale de 253,621 de milioane de lei, Dascălu a făcut afaceri cu fostul şef SRI Suceava, Cornel Huţanu, personajul de la care a cumpărat terenul pe care a construit investiţia.

În momentul de faţă, Huţanu este directorul Iulius Mall Suceava. De asemenea, Dascălu mai este apropiat cu al fostului şef SRI Iaşi, prin care Dascălu i-a transmis omul de afaceri Arpad Paszkany că ar face bine să renunţe la contestarea licitaţiei în urma căreia a câştigat cu “dedicaţie” terenul pe care, ulterior, a construit Iulius Mall Cluj. Pe statul de plată al lui Dascălu mai figurează şi colonelul Feraru, fost şef de cadre la Poliţia Iaşi, care acum are funcţia de director tehnic la Iulius Mall Iaşi. Şi fostul şef al Securităţii din Roman, Vasile Alexoaie se numără printre angajaţii firmelor lui Dascălu.

În momentul de faţă, una dintre cele mai mari probleme cu care Iulian Dascălu se confruntă are legătură cu o serie de ilegalităţi privitoare la proiectul Palas din Iaşi şi care au fost scoase la iveală de Corpul de Control al Primului Ministru.

Inspectorii ministeriali au descoperit că regimul juridic al terenului pe care Dascălu vrea să construiască un nou proiect imobiliar a fost schimbat nelegal. Astfel, asociarea între municipalitatea ieşeană şi Iulius Group este ilegală. Iţele acestui contract semnat de primarul Gheorghe Nechita şi Dascălu au ajuns şi la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), iar edilul Iaşiului susţine că întreaga afacere are conotaţii politice. „Terenul s-a aflat doar în administrarea Consiliului Local Iaşi, ceea ce nu-i dădea dreptul de a schimba statutul juridic de trecere din domeniul public în domeniul privat şi nici dreptul de încheiere a contractului cu societatea comercială Iulius Group”, se prezintă în raport.

Întreaga afacere se “învârte” în jurul a 4,5 hectare de teren, din centrul Iaşiului, teren situat în spatele Palatului Culturii. Conform inspectorilor guvernamentali, terenul a aparţinut consiliului Judeţean Iaşi, administraţie care l-a dat în administrarea primăriei. Chiar dacă avea doar drept de administrare, primarul Iaşiului, Gheorghe Nechita, a scos terenul din patrimoniul public şi l-a trecut în patrimoniul privat pentru a i-l oferi lui Iulian Dascălu, care s-a asociat în acest fel cu municipalitatea ieşeană. Dascălu s-a angajat să investească 250 de milioane de euro până în 2010 în ansamblul imobiliar care urmează să se construiască pe acest teren. Cota municipalităţii din acestă afacere este de 10%, iar Iulian Dascălu ar trebui să termine, până la finele anului în curs, 500 de apartamente, 3.000 de locuri de parcare, două hoteluri de patru şi cinci stele cu peste 350 de camere, 13.500 de metri pătraţi de clădiri de birouri, un parc de 5 hectare şi mai multe zone comerciale.

Unul dintre cei mai importanţi oameni care îl susţin pe Iulian Dascălu este Patriarhul Daniel, fostul Mitropolit al Moldovei. Acesta i-a facilitat lui Dascălu să primească finanţările din partea băncilor greceşti pe linie „ortodoxă”. Conform unor surse, legăturile dintre Patriarh şi iulian Dascălu pot fi explicate prin prisma „camarilei” de fosti ofiţeri de informaţii cu care omul de afaceri ieşean s-a înconjurat.

Ponta lansează un proiect ilegal

Premierul României a tăiat ieri panglica proiectului imobiliar Palas din Iaşi, declarat ilegal prin două sentinţe definitive şi irevocabile.

Numeroşi reprezentanţi ai USL s-au reunit ieri-dimineaţă în capitala Moldovei, pentru a participa la inaugurarea unei investiţii de peste 200 de milioane de euro, scoasă în afara legii de instanţele judecătoreşti.
Este vorba de controversatul proiect Palas, construit în spatele Palatului Culturii din Iaşi, pe un teren de 12 hectare, pus la dispoziţie de Primărie firmei Iulius Group.
Alaiul a fost condus de însuşi premierul Victor Ponta care a ţinut să fie prezent la ceremonia organizată de omul de afaceri Iulian Dascălu, supranumit „regele mallurilor”. De la eveniment nu au lipsit primarul PSD Gheorghe Nichita şi deputaţii PNL Relu Fenechiu şi Cristian Adomniţei.

Deşi o parte a complexului imobiliar – teatrul de vară, două hoteluri şi un centru comercial – se află încă la stadiul de şantier, oaspeţii au ridicat în slăvi ansamblul urbanistic.
„Am considerat că oricine ocupă funcţia de premier trebuie să vină şi să-i felicite pe cei care şi-au pus energia şi cariera, economică şi politică, în balanţă, şi au reuşit să dovedească ceea ce nu se întâmplă prea des în România, că atunci când începi un proiect important poţi să-l duci şi la sfârşit”, a declarat Ponta înainte de a tăia panglica Palasului.

Ce spun sentinţele Justiţiei

Ceea ce a uitat primul ministru să amintească este că proiectul inaugurat ieri la Iaşi, printr-o slujbă religioasă şi câteva discursuri electorale, a fost declarat ilegal, în cel puţin două rânduri, de către Justiţie.
Astfel, în noiembrie 2010, Curtea de Apel Oradea a decis anularea tuturor hotărârilor Consiliului Local Iaşi din 2004 şi 2005 (facsimil), prin care a fost aprobată asocierea dintre Primărie şi Iulius Group. În baza acelor hotărâri, terenul în cauză era trecut din domeniul public în cel privat al municipalităţii şi dat în concesiune lui Dascălu.
Actul de asociere, prin care s-a ocolit licitaţia, a fost contestat în instanţă de mai mulţi oameni de afaceri. După patru ani de procese, magistraţii orădeni declarau ilegale documentele care stăteau la baza proiectului şi dispuneau revenirea terenului în patrimoniul public. Primăria Iaşi a refuzat să pună în aplicare această sentinţă, cerând în martie anul trecut revizuirea, printr-o cale extraordinară de atac.

În aprilie 2012, Curtea de Apel Bucureşti s-a pronunţat, menţinând verdictul iniţial: „Respinge revizuirea precizată ca nefondată. Respinge cererea de suspendare a executării deciziei Curţii de Apel Oradea ca rămasă fără obiect.
Irevocabilă”, se arată în hotărârea magistraţilor bucureşteni. Autorităţile locale au ignorat şi această decizie judecătorească, iar investitorul privat a continuat să construiască nestingherit.
Nici celelalte instituţii ale statului, precum Prefectura, care ar fi trebuit să oprească lucrările în termen de 30 de zile, nu au ţinut cont de sentinţele respective.

Alba-neagra cu terenul

Situaţia juridică a terenului s-a schimbat de mai multe ori între timp. După sentinţa de la Oradea, a fost trecut înapoi din domeniul privat în cel public al municipiului. Pentru ca, la începutul lunii trecute, să ajungă din nou în domeniul privat, printr-o hotărâre a Consiliului Local.
Dar cea mai flagrantă ilegalitate este alta. Aproape jumătate din suprafaţa pe care s-a construit Palasul nu aparţinea de fapt Primăriei, ci Consiliului Judeţean Iaşi.
O altă neregulă a proiectului este cea a valorii terenului pus la dispoziţie. Iniţial, cele 12 hectare erau evaluate la 50 de euro pe metru pătrat, de aproape 20 de ori mai puţin decât preţul real de piaţă. Ulterior, s-a stabilit o valoare medie de aproximativ 300 de euro pe metru pătrat. Adică oricum de trei ori mai puţin decât se cere în zonă.

Ponta îl crede pe Nichita

Întrebat ce părere are despre faptul că, prin prezenţa sa la inaugurare, girează un proiect scos în afara legii de două instanţe judecătoreşti, primul ministru a răspuns senin: „L-am întrebat pe primar care este situaţia juridică a proiectului, pentru că dacă citesc o anumită parte a presei aflu că e un lucru îngrozitor ce s-a întâmplat aici, un dezastru, iar dacă citesc o altă parte din presă, aflu că-i cel mai important proiect edilitar din Moldova. Mi-a arătat foarte clar care sunt deciziile instanţei şi am venit ca jurist, dar şi ca prim-ministru, cu inima împăcată să inaugurez acest proiect care înseamnă o altă faţă pentru Iaşi, înseamnă locuri de muncă şi înseamnă foarte multe taxe şi impozite pentru Primăria Iaşi. Am făcut această verificare înainte să vin”.

Cronologia proiectului

– Decembrie 2004: În ultima şedinţă din an, consilierii locali votează o hotărâre de asocierea între Primărie şi un investitor local pentru proiectul Palas.
– Ianuarie 2006: Începe urmărirea penală împotriva primarului, a consilierilor care au făcut parte din comisia de negociere a proiectului Palas şi a unor funcţionari din Primărie pentru abuz în serviciu  şi fals.
– Mai 2010: Nichita şi ceilalţi învinuiţi sunt scoşi de sub urmărire penală, pe motiv că faptele există, dar s-au prescris în trei ani de cercetări.
– Noiembrie 2010: Curtea de Apel Oradea emite sentinţa definitivă şi irevocabilă prin care sunt anulate hotărârile Consiliului Local Iaşi din 2004 şi 2005, prin care Iulius Group primea în concesiune terenul de 12 hectare din centrul oraşului.
– August 2011: Un raport al Corpului de Control al Ministerului Dezvoltării confirmă faptul că lucrările la proiectul Palas nu au acoperire legală.
– Aprilie 2012: Curtea de Apel Bucureşti respinge calea de atac extraordinară a Primăriei Iaşi împotriva sentinţei magistraţilor orădeni şi menţine decizia privind ilegalitatea scoaterii terenului din domeniul public.
– Mai 2012: Deşi nu toate clădirile au fost finalizate, complexul imobiliar este inaugurat în prezenţa premierului Victor Ponta şi a altor politicieni.

Susţinătorii Palasului

Principalul susţinător al controversatului proiect imobiliar din Iaşi a fost de la bun început primarul PSD Gheorghe Nichita, în ciuda dezavantajelor pentru instituţia pe care o conduce.
De altfel, el a fost cercetat penal de procurorii de la DNA Bucureşti pentru abuz în serviciu şi fals în documente publice, întrucât a trecut în mod ilegal din domeniul public în cel privat al municipalităţii un teren care aparţinea, pe jumătate, Consiliului Judeţean. Edilul a fost scos de sub urmărire penală la scurt timp după ce faptele s-au prescris.
Alt aliat al Palasului este deputatul PNL Relu Fenechiu, care a recunoscut că a făcut lobby la fostul ministru al Culturii, Adrian Iorgulescu, pentru a obţine un aviz în locul unui Plan Urbanistic General pentru Construcţii Protejate, aşa cum prevede legea. Parlamentarul, care spunea că a sprijinit proiectul în interesul ieşenilor, a primit cadou o clădire din complex, în care va funcţiona un hotel cu patru stele.
La ceremonia de ieri a mai fost prezent şi deputatul PNL Cristian Adomniţei, fost ministru al Educaţiei şi candidat la preşedinţia Consiliului Judeţean. Înainte de a intra în politică, el a fost angajatul lui Iulian Dascălu, ca diriginte de şantier la Iulius Mall.

Binecuvântare publicitară de la Patriarhul Daniel

Proiectul Palas a primit şi girul Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române. Deşi nu a fost prezent ieri la inaugurare, Prea fericitul Daniel a trimis un mesaj care a fost citit după slujba de sfinţire a complexului imobiliar.
„Am acordat binecuvântarea noastră în anul 2007 pentru lansarea proiectului Palas Iaşi desfăşurat printr-un parteneriat public-privat, deoarece am apreciat modul în care compania Iulius Group şi-a dezvoltat activitatea economică şi comercială. Modernitatea arhitectonică a noului ansamblu în dialog cu urbanistica tradiţională a oraşului celor şapte coline arată vocaţia românească de înnoire fără pierderea identităţii, curajul, inteligenţa şi iubirea faţă de urbea natală a unui tânăr ieşean, experimentat investitor în domeniul imobiliar, domnul Iulian Dascălu, preşedinele companiei Iulius Group”, a scris înaltul ierarh despre cel căruia i-a pus pirostriile, în Italia, pe vremea când era Mitropolit al Moldovei.

Comentariu saccsiv: Iulian Dascalu pare a fi si membru Rotary:

http://www.itdomains.ro/?page_id=12

Ponta lansează un proiect ilegal

Premierul României a tăiat ieri panglica proiectului imobiliar Palas din Iaşi, declarat ilegal prin două sentinţe definitive şi irevocabile.

Este vorba de controversatul proiect Palas, construit în spatele Palatului Culturii din Iaşi, pe un teren de 12 hectare, pus la dispoziţie de Primărie firmei Iulius Group. Alaiul a fost condus de însuşi premierul Victor Ponta care a ţinut să fie prezent la ceremonia organizată de omul de afaceri Iulian Dascălu, supranumit „regele mallurilor”.

De la eveniment nu au lipsit primarul PSD Gheorghe Nichita şi deputaţii PNL Relu Fenechiu şi Cristian Adomniţei.

Deşi o parte a complexului imobiliar – teatrul de vară, două hoteluri şi un centru comercial – se află încă la stadiul de şantier, oaspeţii au ridicat în slăvi ansamblul urbanistic.

„Am considerat că oricine ocupă funcţia de premier trebuie să vină şi să-i felicite pe cei care şi-au pus energia şi cariera, economică şi politică, în balanţă, şi au reuşit să dovedească ceea ce nu se întâmplă prea des în România, că atunci când începi un proiect important poţi să-l duci şi la sfârşit”, a declarat Ponta înainte de a tăia panglica Palasului.

În aprilie 2012, Curtea de Apel Bucureşti s-a pronunţat, menţinând verdictul iniţial: „Respinge revizuirea precizată ca nefondată. Respinge cererea de suspendare a executării deciziei Curţii de Apel Oradea ca rămasă fără obiect. Irevocabilă”, se arată în hotărârea magistraţilor bucureşteni.

Autorităţile locale au ignorat şi această decizie judecătorească, iar investitorul privat a continuat să construiască nestingherit. Nici celelalte instituţii ale statului, precum Prefectura, care ar fi trebuit să oprească lucrările în termen de 30 de zile, nu au ţinut cont de sentinţele respective.

Alba-neagra cu terenul

Situaţia juridică a terenului s-a schimbat de mai multe ori între timp. După sentinţa de la Oradea, a fost trecut înapoi din domeniul privat în cel public al municipiului. Pentru ca, la începutul lunii trecute, să ajungă din nou în domeniul privat, printr-o hotărâre a Consiliului Local.

Dar cea mai flagrantă ilegalitate este alta. Aproape jumătate din suprafaţa pe care s-a construit Palasul nu aparţinea de fapt Primăriei, ci Consiliului Judeţean Iaşi.

O altă neregulă a proiectului este cea a valorii terenului pus la dispoziţie. Iniţial, cele 12 hectare erau evaluate la 50 de euro pe metru pătrat, de aproape 20 de ori mai puţin decât preţul real de piaţă. Ulterior, s-a stabilit o valoare medie de aproximativ 300 de euro pe metru pătrat. Adică oricum de trei ori mai puţin decât se cere în zonă.

Ponta îl crede pe Nichita

Întrebat ce părere are despre faptul că, prin prezenţa sa la inaugurare, girează un proiect scos în afara legii de două instanţe judecătoreşti, primul ministru a răspuns senin: „L-am întrebat pe primar care este situaţia juridică a proiectului, pentru că dacă citesc o anumită parte a presei aflu că e un lucru îngrozitor ce s-a întâmplat aici, un dezastru, iar dacă citesc o altă parte din presă, aflu că-i cel mai important proiect edilitar din Moldova.

Mi-a arătat foarte clar care sunt deciziile instanţei şi am venit ca jurist, dar şi ca prim-ministru, cu inima împăcată să inaugurez acest proiect care înseamnă o altă faţă pentru Iaşi, înseamnă locuri de muncă şi înseamnă foarte multe taxe şi impozite pentru Primăria Iaşi. Am făcut această verificare înainte să vin”. În ciuda zâmbetelor schimbate ieri de primarul Nichita cu milionarul Dascălu, Primăria se judecă încă pentru redevenţa de 1,3 milioane de euro pe care investitorul privat trebuia să o achite până acum. În timp ce din cota de profit de 21% care revenea municipalităţii au ajuns la bugetul local doar câteva zeci de mii de euro. „Am venit ca jurist, dar şi ca prim-ministru, cu inima împăcată să inaugurez acest proiect care înseamnă o altă faţă pentru Iaşi.

Cronologia proiectului – Decembrie 2004:

În ultima şedinţă din an, consilierii locali votează o hotărâre de asocierea între Primărie şi un investitor local pentru proiectul Palas.

– Ianuarie 2006: Începe urmărirea penală împotriva primarului, a consilierilor care au făcut parte din comisia de negociere a proiectului Palas şi a unor funcţionari din Primărie pentru abuz în serviciu  şi fals.

– Mai 2010: Nichita şi ceilalţi învinuiţi sunt scoşi de sub urmărire penală, pe motiv că faptele există, dar s-au prescris în trei ani de cercetări.

– Noiembrie 2010: Curtea de Apel Oradea emite sentinţa definitivă şi irevocabilă prin care sunt anulate hotărârile Consiliului Local Iaşi din 2004 şi 2005, prin care Iulius Group primea în concesiune terenul de 12 hectare din centrul oraşului.

– August 2011: Un raport al Corpului de Control al Ministerului Dezvoltării confirmă faptul că lucrările la proiectul Palas nu au acoperire legală.

– Aprilie 2012: Curtea de Apel Bucureşti respinge calea de atac extraordinară a Primăriei Iaşi împotriva sentinţei magistraţilor orădeni şi menţine decizia privind ilegalitatea scoaterii terenului din domeniul public.

Mai 2012: Deşi nu toate clădirile au fost finalizate, complexul imobiliar este inaugurat în prezenţa premierului Victor Ponta şi a altor politicieni.

Susţinătorii Palasului

Principalul susţinător al controversatului proiect imobiliar din Iaşi a fost de la bun început primarul PSD Gheorghe Nichita, în ciuda dezavantajelor pentru instituţia pe care o conduce.

De altfel, el a fost cercetat penal de procurorii de la DNA Bucureşti pentru abuz în serviciu şi fals în documente publice, întrucât a trecut în mod ilegal din domeniul public în cel privat al municipalităţii un teren care aparţinea, pe jumătate, Consiliului Judeţean. Edilul a fost scos de sub urmărire penală la scurt timp după ce faptele s-au prescris.

Alt aliat al Palasului este deputatul PNL Relu Fenechiu, care a recunoscut că a făcut lobby la fostul ministru al Culturii, Adrian Iorgulescu, pentru a obţine un aviz în locul unui Plan Urbanistic General pentru Construcţii Protejate, aşa cum prevede legea. Parlamentarul, care spunea că a sprijinit proiectul în interesul ieşenilor, a primit cadou o clădire din complex, în care va funcţiona un hotel cu patru stele.

La ceremonia a fost ent şi deputatul PNL Cristian Adomniţei, fost ministru al Educaţiei şi candidat la preşedinţia Consiliului Judeţean. Înainte de a intra în politică, el a fost angajatul lui Iulian Dascălu, ca diriginte de şantier la Iulius Mall.

Binecuvântare publicitară de la Patriarhul Daniel

Proiectul Palas a primit şi girul Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române. Deşi nu a fost prezent ieri la inaugurare, Prea fericitul Daniel a trimis un mesaj care a fost citit după slujba de sfinţire a complexului imobiliar.

„Am acordat binecuvântarea noastră în anul 2007 pentru lansarea proiectului Palas Iaşi desfăşurat printr-un parteneriat public-privat, deoarece am apreciat modul în care compania Iulius Group şi-a dezvoltat activitatea economică şi comercială. Modernitatea arhitectonică a noului ansamblu în dialog cu urbanistica tradiţională a oraşului celor şapte coline arată vocaţia românească de înnoire fără pierderea identităţii, curajul, inteligenţa şi iubirea faţă de urbea natală a unui tânăr ieşean, experimentat investitor în domeniul imobiliar, domnul Iulian Dascălu, preşedinele companiei Iulius Group”, a scris înaltul ierarh despre cel căruia i-a pus pirostriile, în Italia, pe vremea când era Mitropolit al Moldovei.

Sursa: Ziarul Fapta