gandeste.org - AN ALTERNATIVE MEDIA SELECTION
O Selecție de Perspective Interesante, Importante și Controversate, în Mare Parte Excluse din Mass-Media Convenționale

O ţară de paznici

Un analist a spus recent, la o conferinţă, că economisirea internă va avea un rol mai important în creşterea economică. Când am auzit am luat repede toţi banii pe care-i aveam şi am fugit cu ei la bancă pentru a grăbi intrarea într-o nouă etapă, în care investiţiile vor fi legate de economisirea internă. I-am întins funcţionarei de la ghişeu banii şi cardul precizându-i că „plasticul” e ataşat la un cont de economisiri. Dar ea în loc să-mi ia banii şi să-mi alimenteze contul, mi-a cerut buletinul. M-am scotocit prin buzunare, însă nu l-am găsit şi până la urmă am întrebat-o: „Pentru ce vă trebuie, depun bani, nu scot…”. Aceasta mi-a răspuns mecanic: „Aşa ne impune BNR, trebuie să ne cunoaştem clientela”. I-am replicat: „Păi m-aţi mai cunoscut de trei ori săptămâna trecută şi tot dv. mi-aţi actualizat şi datele personale, atunci când v-am zis că nu-i treaba băncii să mă întrebe unde lucrez. OK, dacă n-aveţi nevoie de banii mei, plec”. Şi chiar am dat să ies, renunţând la a mai crea premise de creştere economică cu ajutorul economisirii. Numai că, în acel moment, oficianta mi-a făcut cu ochiul şi mi-a spus: „Încercaţi la automat…”. M-am întors, am mers unde mi-a indicat, am tastat codul PIN al cardului şi am depus banii în contul de economisiri, bucuros că am trecut de „cordoanele” de securitate care împiedicau banii mei să ajungă pe piaţă. Dar ceea ce mă surprinde e de ce funcţionarii bancari ţin să mă cunoască şi automatele, nu? Oare acesta nu-i un motiv suficient de serios pentru a fi interzise mijloacele moderne de plată?!

În fine, am mai trecut printr-un episod similar acum câteva luni. Când am vrut să schimb o bancnotă de 20 de euro la un automat bancar, acesta nu mi-a cerut nici un act şi mi-a dat şi o chitanţă minusculă. Când am făcut aceeaşi operaţiune la un ghişeu bancar nu doar că a trebuit să arăt buletinul, ci funcţionarul mi-a cerut şi permisul de conducere, după care am primit o chitanţă enormă. La automat schimbul a durat 60 de secunde, ceea ce a corespuns principiului „Time is money”, la ghişeu 6 minute.

Morala este, evident, cea veche. Băncile abundă de norme de securitate, îşi “cunosc” clienţii cerându-le actele la control şi când depun bani, şi când plătesc telefonul sau curentul, fără a le oferi însă produse elementare. Nu ştiu dacă acest fapt e determinat mai mult de experienţa reglementatorilor ori de normele europene, dar cert este că, în lipsa produselor, normele de securitate nu prea au ce bani să apere.

Iar mai departe pentru că nu se acumulează suficiente economii, care să se transforme în investiţii şi capital întreaga Românie devine – după modelul băncilor – o ţară de paznici. Deja sunt mai mulţi cei care păzesc fabricile decât cei care lucrează în ele. Şcolile sunt şi ele drastic păzite, deşi n-au ce oferi – în lipsa investiţiilor forţa de muncă nu prea se întâlneşte cu tehnologia. În cele din urmă paznicii şi studenţii se întâlnesc la meci unde sunt buzunăriţi şi vegheaţi de jandarmi. Asta chiar dacă e greu de zis din ce activităţi se strâng bani pentru impozite, dacă fiecare-l păzeşte pe celălalt…

autor: Ionut Balan

sursa: jurnalul.ro

Related Posts
Decontul crizei, în profitul băncilor
În timp ce oamenii şi companiile trec printr-un dezastru financiar, băncilor le merge de minune. Deşi tot mai mulţi debitori se chinuiesc să-şi plătească ratele către creditori şi foarte multe firme ...
READ MORE
“Zona euro ar trebui dezmembrată”
O eventuală destrămare a zonei euro ar permite celor 16 state membre să scape de mai mulţi ani de stagnare economică, deoarece ar creşte competitivitatea statelor membre mai slabe, dar ...
READ MORE
De ce nu numeşte SUA un Ambasador în România?
În decembrie 2014 se împlinesc doi ani de când postul de Ambasador al SUA la Bucureşti a fost vacantat prin încheierea misiunii ultimului titular, Mark Gitenstein, care anterior numirii sale ...
READ MORE
De la sfârşitul secolului 18, în­ceputul secolului 19, marile crize economice globale au produs mereu aceleaşi trei schimbări: o revoluţie energetică, o revoluţie so­cială, o revoluţie de reglementare financiară. Astfel, după ...
READ MORE
10 lucruri pe care industria alimentelor procesate le ascunde de consumatori
Toate alimentele procesate au un gust bun, într-adevăr, şi par a fi uşoare. Dar înainte de a privi spre vitrina cu alimente de tip fast-food, e mai bine ...
READ MORE
După Egipt urmează Turcia? Pe când România?
Lovitura de stat militară din Egipt era foarte previzibilă. După căderea dictaturii lui Mubarak în urma „primăverii arabe”, ca urmare a alegerilor libere, la putere a venit un ...
READ MORE
Feeding the world: From subsistence farming to smallholders
The UNO believes that 90 million people can be lifted out of poverty by empowering "small farmers", today scratching a living as subsistence farmers, to become "smallholder farmers" feeding not ...
READ MORE
It’s official, national austerity measures are here! As Wisconsin protesters fill the streets because of lost rights and benefits to workers, the nation is gearing up to face similar ...
READ MORE
Dilema sistemului schimbat
A fost nevoie de inca o tragedie pentru a readuce in discutie necesitatea schimbarii sistemului stabilit prin legea data in 13-15/06/90 si in baza careia la "alegerile libere" peste 80% ...
READ MORE
Băncile jupoaie – mână în mână cu parlamentarii și Guvernul
România, victima sistemului bancar. Cum ni se refuză colacul de salvare financiar… Peste 4,4 milioane de români ar putea beneficia de prevederile Legii Falimentului Personal, demers legislativ menit să îi apere ...
READ MORE
Decontul crizei, în profitul băncilor
“Zona euro ar trebui dezmembrată”
De ce nu numeşte SUA un Ambasador în
Orice şut în criză e un pas înainte!
10 lucruri pe care industria alimentelor procesate le
După Egipt urmează Turcia? Pe când România?
Feeding the world: From subsistence farming to smallholders
Government Promises to Cut Social Security
Dilema sistemului schimbat
Băncile jupoaie – mână în mână cu parlamentarii
Share this post / Trimite unui prieten: These icons link to social bookmarking sites where readers can share and discover new web pages.
  • TwitThis
  • Facebook
  • Google Bookmarks
  • StumbleUpon
  • email

4 Responses “O ţară de paznici”

  1. sanyi says:

    Fara paznici nu se poate, ramai si fara caciula! Am avut card pt. cumparaturi, din 2 in 2 ani primeam altul! La o realimentare de card, sa supit la mine d..na contabil, probabil noua, nu o mai vazusem, mi..a cerut imperios sa ies in strsda sa scot di n cont ce aveam in plus, 560 de lei dupa care a anulat cardul! Cartierul Iosefin, Timisoara, anul acesta! Era primavara!

    Like or Dislike: Thumb up 5 Thumb down 2

  2. i nic carasteanu says:

    In mod logic deducem ca daca sunt atatia paznici inseamna ca este un mare pericol de furt, ceea ce inseamna prin urmare ca sunt foarte multi hoti. Iar daca sunt multi hoti si multi paznici si tara se cam imparte ca-n joaca copilariei in hoti si vardisti, inseamna ca unei mari parti din populatie nu-i place munca fuge de ea ca dracu de tamaie. Asa ca acum e cazul sa il intelegem pe Ceausescu cand ii lua de pe strada si ii tundea pe cei carora le curgeau latzele si ii trimitea sa se amgajeze pe loc. Si tot asa sa il intelegem si cand ii scotea pe tarani la sapa si la fan cu citatie si cu amenzi si sanctiuni politice. Macar ca taranii lucrau aproape pe degeaba la CAP, ramanand de fapt cu ceea ce furau. De la cei mai multi dintre muncitorii romani care au lucrat si in comunism nu te poti astepta sa-ti faca plan si productivitate si venit, deoarece ei sunt invatati sa traga opt ore rugul prin cur cu ochii pe ceas ca pe butelie si cand suna sirena rup poarta firmei iesind ca rachetele. In timpul celor opt ore sunt permanent atenti la materialele si sculele cu care lucreaza ca sa prinda momentul cand sa arunce peste gard, in vreun sant, in vreo masina care iese, ceva, cat de cat, macar o mana de cuie, de suruburi, un tub de vopsea, un pachet de electrozi, un bec, orice. Cine vrea sa faca plan si productie si beneficiu isi aduce osheni si ucraineni dar sa fie atent ca daca in ziua stabilita nu le-a dat salariul, a doua zi acestia baga tzapina, sau dupa caz toporul, sau barda, sau cutitul in patron pana in muchie si abia dupa aceea il intreaba de bani. Daca nu ai de dinainte banii de salarii si astepti sa ii platesti cand beneficiarul iti va plati tie marfa mai bine nu te apuci si stai linistit daca nu vrei sa-ti bagi familia in doliu.

    Like or Dislike: Thumb up 2 Thumb down 1

  3. i nic carasteanu says:

    Din ce motiv ceea ce comentez eu nu apare ? Sunt interzis aici cumva, ca sa stiu ce sa fac ?

    Like or Dislike: Thumb up 0 Thumb down 0

  4. Doru Dascalu says:

    Măi Ionuț să-ți explic pe înțelesul tău de ce există aceste proceduri în sistemul finnațisto-bancar. Niște golani, recte bancherii, s-au pus de comun acord cu alți golani, recte politicienii, să jupoaie populația. Unii s-au apucat să tipărească hârtii pe care să le dea cu camătă(la ei cică dobândă) la populatie(sistem dezavuat chiar de Isus, scrie în Biblie) iar ceilalți să le fure cu japca din munca proprie. Primii golani pot fi alungați din viața socială a umanității oricând cu ajutorul politicienilor. Numai că primii golani au venit la ceilalți golani și le-au spus că le pot fi de folos. Monitorizând orice mișcare de bani și pârându-l pe cetățean, golanilor de politicieni cât are și unde are, ca aceștia să-l poată expolia prin taxe și impozite. Te-ai prins de șmecherie acum? Mă rog, ar mai trebui să știi și să înțelegi că banii sunt creați de către golanii de bancheri după regulile bancare internaționale. Adică din nimic. Cu alte cuvinte tu când mergi la bancă să iei un împrumut de 10.000 de lei, acei bani nu există. Semnând hârtiile pentru împrumut, banca a creat 10.000 de lei. Adică viitorii tăi bani pe care îi vei înapoia din munca ta. Dar bănuiesc că e greu pentru tine să pricepi sistemul aburitor zăpăcitor al golanilor din sistemul finanțisto-economic. Să fii iubit.

    Like or Dislike: Thumb up 1 Thumb down 0

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss

Copyright ©2015 gandeste.org