Se discuta mult despre Scandinavia ca model politic, economic si social. Scandinavia se pretinde a fi Tara Promisa a secularismului, paradisul zilelor noastre. E data ca exemplu al presupusului succes in cladirea unui sistem aproape perfect de organizare sociala si politica. Un sistem care a reusit sa elimine, in mare parte, gandirea traditionala, religioasa, si valorile fundamentate pe credinta in Dumnezeu. Un sistem care se crede mult superior altora.
Si, la urma urmelor, de ce nu, intreaba expertii? Scandinavia ofera cele mai multe si generoase beneficii, vacantele platite cele mai lungi din Europa, concedii lungi de maternitate dar si de paternitate, asigurare medicala gratuita, educatia gratuita de la gradinita pina la doctorat, ingrijirea oamenilor varstnici… Cine oare nu si-ar dori sa-si duca traiul intr-o astfel de tara?
In spatele sistemului scandinav, promovat ca fiind cel mai egalitar si mai aproape de perfectiune vreodata cunoscut istoriei, stau forte influente care impartasesc acelasi obiectiv ultim – dislocarea sistemelor tratitionale si a valorilor religioase din societate. Mass media e una din aceste forte. Rar dai in presa occidentala peste un articol critic la adresa tarilor scandinave. La fel elita intelectuala si politica a Europei. Conform lor, Scandinavia ar trebui sa fie prototipul pe care sa fie cladita intreaga Uniune Europeana, una seculara in care vocile si valorile traditionale sunt eliminate.
O carte si o propaganda globala
Un exemplu recent al propagandei globale favorabile modelul scandinav e cartea finlandezei Anu Partanen, The Nordic Theory of Everything – In Search of a Better Life(„Teoria Nordica a totului – in cautarea unei vieti mai bune”). Partanen locuieste la New York din 2009, fiind casatorita cu un american. Publicata anul acesta, cartea de aproape 400 de pagini incearca sa-i convinga pe cei 325 de milioane de americani ca tara lor e in urma Scandinaviei, care de fapt s-ar cuveni sa serveasca drept model pentru tot restul lumii.
Oare sa fie asa? Secularismul ultimilor 200 de ani a esuat, din nou si din nou. In secolul XX a esuat in Uniunea Sovietica si toate tarile comuniste. La inceput de secol XXI este o epava in tarile ramase comuniste, cit si in tarile care oficial se declara adepte ale secularismului. Presa occidentala nu scrie mai nimc despre esecul socialismului chavist din Venezuela, spre exemplu. Celor care au mai mult timp ori sunt pasionati de subiect, le recomandam eseul lui Siegmund Freud despre comunismul sovietic scris in anii 30 ai secolului trecut. Cu toate ca Freud nu a pasit niciodata in Uniunea Sovietica, a prevestit colapsul sistemului sovietic din cauza naturii omului, secularismul fiind incapabil de a canaliza virtutile omului spre un tel comun ori de lunga durata.
E oare Scandinavia Pamantul Fagaduintei?
Nu tocmai. Anul acesta am difuzat in buletinele noastre informative mai multe studii si stiri parvenite din tarile scandinave care discuta esecurile sistemului, cit si opinia unor experti ca zilele acestui „rai” sunt numarate. De exemplu, Finlanda are un index al suicidului mai mare ca majoritatea tarilor lumii. Care sunt factorii care ii fac pe finlandezi sa se sinucida? Partanen descrie depresia cronica a scandinavilor in general, cauzata in special de iernile lungi, fara soare. Acesasta stare a generat chiar si un gen de literatura specific, cunoscut ca „Scandinavian noir” ori „Nordic noir”.
Un alt exemplu e infractionalitate. Stiati ca in Suedia infractionalitatea e mai mare ca in Romania? Despre asta nu se vorbeste, nu se scrie si nu se stie nimic. Suedia a devenit un magnet pentru infractori, stiind ca acolo pot fura mai usor, se poate trai mai usor de pe spatele statului, si ca acolo politia e mai putin agresiva ca in tarile de bastina.
Sa vedem insa ce spun si expertii. De ce oare, intreaba ei, cele mai bune universitati sunt in Statele Unite si Marea Britanie? De ce prima universitate scandinava in lista universitatilor prestigioase ale lumii e doar pe locul 37? De ce Scandinavia nu da oameni de stiinta cu reputatie internationala? Ori castigatori de premii Nobel? Ori companii uriase de tipul Google, Apple, Microsoft? Ori de ce bolnavii de cancer aleg sa se interneze in spitale americane de tipul MD Anderson (Houston) ori Johns Hopkins (Baltimore) si nu in spitalele scandinave?
Un studiu care dechide ochii
In iulie 2016 doi cercetatori, unul de la Universitatea din Chicago si unul din Copenhaga, au publicat probabil cel mai extins studiu privind mitul scandinav luind ca exemplu Danemarca. Unele concluzii ale studiului sunt usor de anticipat pentru ca sunt raspindite peste tot – aceste tari sunt generoase in privinta beneficiilor sociale si investesc mult in educatia copiilor si a tinerilor. Dar alte concluzii nu sunt cunoscute. Danemarca nu ofera conditii prielnice pentru afaceri, mai ales tinerilor. Locurile de munca pentru tineri sunt putine si prost platite. In contrast, in America investitiile in educarea tinerilor sunt mai reduse, dar oportunitatile economice mult mai mari.
La fel, in Danemarca, auto-definita ca o tara a egalitatii, copiii care provin din familii instarite au oportunitati de realizare mult mai ridicate ca ceilalti si deci au un nivel de educatie mai ridicat.
Desi educatia tinerilor e gratuita, tinerii scandinavi nu urmeaza studii superioare intr-un numar mai mare ca cei din SUA. Motivul principal este ca in Scandinavia titratii nu castiga cu mult mai mult decit cei fara studii superioare. In plus, cei cu studii superioare care castiga mai mult platesc multe taxe, ceea ce pune la nivel de aproape egalitate, privind salariile, pe cei cu studii superioare si pe cei fara. De ce atunci sa faci studii superioare?
Sistemul scandinav incurajaza oamenii sa traiasca fara a asuma riscuri in viata, pentru a trai comfortabil. Nu exista motive bine intemeiate sa incerci sa te imbogatesti prin munca. Autorii atentioneaza, in final, ca entuziasmul privind modelul scandinav e exagerat si ca e nevoie de realism. Zic ei: „This paper sends a cautionary note to the many enthusiasts endorsing the Scandinavian welfare state”.” („Studiul nostru cauta sa transmita prudenta la adresa celor entuziasmati de modelul scandinav”) (Pagina 56) De fapt, autorii numesc acest model „Scandinavian Fantasy”, adica „fantezia scandinava”. [Oferim aici si un comentariu privind „Fantezia Scandinava” publicat, to in iulie, in The Atlantic]
Gulag pentru suflet?
Ne-a atras atentia un interviu publicat pe 30 septembrie de Spiegel International cu Regina Margrethe II a Danemarcei. In mod surprinzator, Regina, o femeie cu profunde convingeri religioase, deplange disparitia valorilor traditionale. Asemuieste Europa unui copac care isi pierde radacinile si se prabuseste. Printre altele, ea declara „if you don’t know your roots and can no longer relate to them, you will also have problems with the rest of Europe. A tree without roots will fall over, whereas a tree with roots eventually becomes part of the forest” („daca nu iti cunosti radacinile si nu te mai poti relationa cu ele, vei avea probleme si cu restul Europei. Un copac fara radacini se va prabusi, dar unul cu radacini va deveni parte din padure”). Intelepte aceste vorbe.
Interviul cu Regina reda si un comentariu recent, atribuit Regelui Norvegiei, in care el defineste statul sau in termeni post-moderni: „Norwegians are girls who love girls, boys who love boys, and girls and boys who love each other. Norwegians believe in God, in Allah, in the universe or in nothing al all.” („Norvegienii sunt fete care iubesc fete, baieti care iubesc baieti, si fete si baieti care se iubesc reciproc. Norvegienii cred in Dumnezeu, in Alah, in univers ori in nimic”) Regele Norvegiei isi defineste asadar tara intr-o cheie secularista si homsoexualista – si pare sa fie mandru de asta.
Ateismul in Scandinavia e in crestere. La fel si neopaganismul. Anul trecut, conform unui sondaj de opinie, 39% dintre norvegieni se declarau atei si doar 37% crestini. Efectiv, asta inseamna ca Norvegia nu este o tara crestina. La fel si Suedia. Conform unui sondaj de opinie facut in 2015 de Gallup International, China e tara cu cei mai multi atei din lume. Pe locul doi e Suedia, unde, conform sondajului, 76% dintre suedezi se declara „ireligiosi” ori „atei convinsi.”
Cimitirele pentru atei din Suedia
Secularizarea rapida a Suediei e reflectata si in aparitia cimitirelor pentru atei. Recent a fost deschis in Stockholm primul cimitir dedicat exclusiv ateilor. Nici un simbol religios nu e permis in cimitirul ateilor. Crestinii sunt bineveniti sa-si ingroape mortii acolo atita timp cit crucea crestina nu e amplasata pe mormint. Ironic, cimitirul e proprietatea Bisericii Luterane.
Criminalitatea in Suedia
Scandinavia zilelor noastre se confrunta cu o problema care e relativ noua pentru ea – migratia. Veacuri la rind aceasta zona a fost o zona compacta si uniforma din punct de vedere etnic si religios, oarecum la adapost de marile conflagratii armate care au zguduit si distrus Europa veacului trecut. Scandinavii nu si-au data viata pentru civilizatia Europeana, ci invers: europenii si-au dat viata pentru scadinavi. In Suedia nu s-a vorbit nicio alta limba decit suedeza. La fel in Norvegia, Finlanda si Danemarca.
De 20 de ani, insa, Scandinavia a devenit un magnet pentru migranti, un fenomen necunoscut ei pina acum. Spre deosebire de Romania, de exemplu, unde vreme de peste o mie de ani s-au intersectat civilizatii diferite, grupuri etnice diferite si grupuri religioase diverse care s-au acomodat sa convietuiasca in liniste. O Romanie in care vreme de o mie de ani s-au vorbit mai multe limbi si oamenii s-au inteles bine intre ei. Suedia, insa, e diferita. Diversitatea etnica, rasiala, si religioasa e o noutata pentru tarile scandinave, si asta se vede in intoleranta lor. Nu o spunem noi. Repetam ce spun scandinavii care au curajul sa o faca.
Unul dintre ei e Tove Lifvendahl, editor sef politic la Svenska Dagbladet. In vara a publicat un comentariu in The Spectator care critica aspru inabilitatea suedezilor de a intregra culturi, religii si grupuri rasiale si etnice diferite.
In ultimii 15 ani, aproximativ 650.000 de azilanti au ajus in Suedia. 163.000 dintre ei au ajuns acolo doar in 2015. 32.000 dintre ei au primit azil, iar 35.000 sunt copii care au ajuns in Suedia fara parinti. Costul ingrijirii unui singur copil imigrant, pe zi, e exorbitant – 160 de euro. Suedia e incapabila sa integreze acesti straini, zice Lifvendahl. Migrantii au cauzat o crestere ingrijoratoare a criminalitatii in Suedia. Furtul a atins proportii epidemice. Lifvendahl numeste unele parti ale Stockholmului un fel de „Wild West”, adica Vestul Salbatic. Sunt locuri unde politia nu intervine. Infractionalitatea e ridicata. Afganii, somalienii, sirienii, etiopienii, iraqienii, marocanii, eritreenii si altii locuiesc in gettourile Stockholmului separati de suedezi. Si-au creat mini state-in-stat. Copiii lor, desi merg la scolile suedeze, sunt marginalizati. Nu se pot integra. Militantii islamistii misuna printre ei si ii ademenesc sa se alature teroristilor Orientului Mijlociu. Traficul de fiinte umane e deasemenea pronuntat. Traficantii sunt declarati la politie, dar politia nu intervine. Nici mar nu acepta plingeri penale. Multi copii pur si simplu dispar. Ajung victime ale abuzului sexual, ori asasinati pentru piata neagra de organe. Numarul copiilor disparuti e estimat la 1.000. Mass media suedeza discuta putin aceste aspecte negative ale sistemului scandivan, si niciodata pe prima pagina.
Migrantii impun costuri economice enorme, ceea ce a dus la diminuarea asistentei sociale si ajutorului social acordat varstnicilor si persoanelor cu dizabilitati. Jurnalistii suedezi s-au sesizat asupra subiectului si au inceput sa scrie. Un articol recent pe acest subiect din presa suedeza a fost scris de jurnalista romanca Alice Teodorescu. Il puteti accesa aici.
Sursa: Cultura Vietii
dom’le, e mitul lor, modul lor de a fi si de a trai, cultul, obiceiurile, orientarile proprii sexuale, senzuale, biotopul/habitatul/ecosistemul, lantul trofic, mediul lor! problema lor! de ce ar trebuie sa devina contagioase, apucaturi, teorii, doctrine, ideologii, incompatibile cu formatul identitar al altor comunitati/neamuri atentand la obiceiuri, traditii, intelepciunea specifica fiecarui popor lasata de Dumnezeu in scopul evolutiei in mod pasnic, reciproc avantajos al vietii pe Pamant?!