Milos Zeman: Chiar dacă cetăţenii sunt ostili, principalul obiectiv al Cehiei rămâne adoptarea euro

Preşedintele Cehiei, considerat de ziarul francez “Les Echos” “mai puţin eurosceptic decât predecesorul său  Vaclav Klaus” , critică sancţiunile impuse Rusiei din cauza sprijinirii separatiştilor din estul Ucrainei

Acesta se declara adeptul altor metode pentru a determina modificarea unor politici: schimburi economice, schimburi între întreprinzători, schimburi turistice,  între persoane

Zeman crede că sunt exagerate riscurile legate de situaţia din Ucraina, dar sunt subestimate cele  venite din partea Statului Islamic

Aflat la sfârşitul săptămânii trecute în vizită oficială la Paris – prima de acest fel efectuată de un preşedinte ceh în ultimii 11 ani – preşedintele Milos Zeman a acordat un amplu interviu reputatului ziar de profil economic “Les Echos”, în care a răspuns la o serie de întrebări privitoare la unele din cele mai actuale probleme ale continentului european, precum şi la viziunea sa  asupra perspectivelor  economiei Cehiei, ca membră a Uniunii Europene. Întrebat dacă este de acord cu instituirea  sancţiunilor împotriva Rusiei, preşedintele Zeman a reamintit că împotriva lui Castro  au fost impuse vreme de 40 de ani sancţiuni economice şi politice , fără că ele să fi dus la vreun rezultat. El este şi azi  la locul lui.

În opinia preşedintelui ceh, pentru a  determina  schimbarea politicii cuiva,  mai eficiente ar fi  schimburile  economice, schimburile între întreprinzători, schimburile turistice, contactele între persoane.  Or, acum, Rusia  se simte ca o fortăreaţă asediată şi, pe acest fond, Putin se bucură de  o popularitate de 90%. Nu, spune Zeman,  eu cred în  eficienţa încetării focului, cu un control internaţional. El este de acord cu  exerciţii ale NATO  la frontiera cu Ucraina, ca metodă de descurajare. În mod surprinzător, preşedintele ceh crede că a fi “total iraţional” să  se creadă că Vladimir Putin doreşte Ucraina de Est unde industria este în totală dezagregare.

Noi, sublinia Zeman, exagerăm riscurile pe care le implică situaţia din Ucraina, dar subestimăm riscurile  venite din partea Statului Islamic. La întrebarea ce crede despre numirea polonezului Donald Tusk la conducerea Consiliului European, dacă  această numire este dovadă unei bune integrări a ţărilor Europei Centrale  în UE, Zeman a dat un răspuns oarecum evaziv. Nu-l cunoaşte pe Tusk, dar crede că dacă a ieşit victorios în două scrutinuri legislative consecutiv, înseamnă că a dovedit competenţă politică. În privinţa integrării statelor central-europene în UE, Zeman consideră că de la intrarea în Uniune a acestor ţări a trecut suficient timp pentru a se integra bine, “în afară, poate, a României şi Bulgariei care au aderat mai recent şi nu au avut aceeaşi moştenire istorică”.

Pentru relansarea creşterii economice, investiţiile “au un rol capital”

Subliniind că problema relansării economice în zona euro a fost una din temele principale discutate cu preşedintele François Hollande, Milos Zeman s-a pronunţat în favoarea unui  “anumit echilibru” între investiţii şi plata datoriilor, eliminarea deficitelor. În opinia sa,  investiţiile au însă “un rol capital”.

În context, el a dat următorul exemplu : “În China, investiţiile  reprezintă 55% din PIB, în timp ce în Republica Cehă, consumul  reprezintă 77% din PIB… Pericolul constă în faptul  că pentru politicieni este facil să reducă cheltuielile pentru investiţii, care nu au drept de vot şi mai pot aştepta. Aşa stau lucrurile în Cehia”.

Referindu-se la felul în care vede el perspectivele  de dezvoltare economică  ale propriei ţări, Zeman  afirmă că modelul său preferat este  cel scandinav, cu impozite progresive şi investiţii masive în obiective  pentru binele populaţiei, respectiv  în sănătate, educaţie, construcţia şi ameliorarea  locuinţelor, energie, Internet. Dar, sublinia Zeman, acestea sunt investiţii pe termen lung, nu întotdeauna uşor pentru politicieni să le realizeze.

Preşedintele Zeman a mai precizat principalul obiectiv al Cehiei este aderarea la moneda unică europeană cândva către 2020, în ciuda  faptului că, în acest moment, marea majoritate a cetăţenilor ţării se opun  din cauza “fricii de necunoscut”. Motiv pentru care  va trebui explicat că moneda euro este necesară, că este necesară armonizarea  sistemului de impozite şi de o politică bugetară comună la nivel european. El este adeptul unei fiscalităţi progresive şi al concurenţei  prin productivitatea muncii şi nu prin dumping fiscal.

Autor: Maria Capitaine

Sursa: Curierul National