Politică

Istoria se repetă, sau cum seculariștii visează la o lume doar a lor, în Parlamentul European

imagesÎn numele democrației religia este, din nou, descrisă drept principala amenințare la adresa libertății. Seculariștii susțin că adevărata egalitate și justiție nu pot fi atinse vreodată decât prin eradicarea tuturor vestigiilor religiei din cultura europeană și din spațiul public. Un comentariu semnat de European Dignity Watch – ONG cu sediul la Bruxelles care promovează libertatea personală și responsabilitatea, drepturile fundamentale și familia.

Platforma pentru Secularism în Politică a Parlamentului European (European Parliament Platform for Secularism in Politics, EPPSP), al cărei comitet consultativ este compus din 11 ONG-uri europene diferite, s-a reunit pe 12 noiembrie pentru a-și stabili obiectivele pe următorii 5 ani de mandat ai noului legislativ. Solicitarea unui „drept la secularism” a fost definită drept una dintre marile priorități.

În lumea ideală a seculariștilor europeni – care consideră că democrația liberală este permanent amenințată de religie – cetățenii credincioși nu ar avea același drept ca ceilalți cetățeni de a se angaja în dezbaterile publice. Aceștia ar fi reduși la tăcere. Și seculariștii europeni ar considera aceasta progres democratic, libertate sau chiar neutralitate politică. Ei argumentează că sfera politică trebuie să fie „protejată” de orice credință religioasă care continuă să influențeze democrația și drepturile omului. Mai mult, conform celor care militează fervent pentru o Europă eliberată de religie, Vaticanul – cu „puterile sale enorme” – constituie principala amenințare la adresa societății seculare moderne.

Cum ar arăta o Europă seculară ideală? Conform prezidiului reuniunii EPPSP, o Europă seculară este una în care cercetarea pe embrioni, eutanasia, drepturile sexuale și reproductive înfloresc. Avortul la cerere ca element central al „ajutorului umanitar” ar completa acest paradis secular.

Președinta EPPSP, Sophia in ‘t Veld (partidul D66/Olanda), parlamentar european, a declarat:

„Am solicitat deja Comisiei Europene ajutor umanitar pentru finanțarea avorturilor pentru femeile violate din Siria. Singurul lucru pe care acestea îl primesc în prezent de la UE este pilula de după. Este atât de trist.”

Alte priorități ale seculariștilor includ gama completă a așa-numitelor drepturi LGBT și drepturi ale femeilor, educația „fără prejudecăți” și eliminarea influenței organizațiilor religioase asupra politicilor privind drepturile omului. Conform strategiei lor, acestea sunt domenii în care trebuie câștigate bătălii concrete în cel de al 8-lea legislativ.

Un alt domeniu principal de activitate al EPPSP va fi constituit de asigurarea naturii seculare a instituțiilor UE: Simpla prezență a unor credincioși în poziții de conducere în cadrul Parlamentului European pare să fi ridicat obiecții din partea seculariștilor. În particular, președinta EPPSP a denunțat acceptarea lui Antonio Tajani (PPE/Italia) ca vicepreședinte al Parlamentului European. Sophia In’t Veld a declarat:

„Din cauza istoricului său catolic extremist, acesta nu poate reprezenta poporul.”

Acest tip de retorică înrădăcinată în prejudecăți antireligioase nu vizează doar membrii actuali ai Parlamentului. Referitor la vizita Papei Francisc la Parlamentul European din Strasbourg, care a avut loc în săptămâna următoare, EPPSP a anunțat că elaborează o scrisoare deschisă, care urmează a fi trimisă șefului Parlamentului European pentru a denunța ceea ce această organizație numește o „încălcare directă a dreptului necredincioșilor de a nu crede” (aceasta a fost ulteriortrimisă efectiv). Nu s-a arătat prin ce anume un discurs al unui lider religios elimină dreptul de a nu crede. În orice caz, EPPSP nu este tocmai un model de toleranță și deschidere spre dialog.

Al treilea set de priorități al EPPSP în cadrul celui de al 8-lea legislativ este de a-și extinde rețeaua seculară în Europa și de a-și face, astfel, cunoscută perspectiva seculară. Plecând de la presupunerea eronată că europenii conservatori și religioși au o capacitate „masivă” de a mobiliza oamenii, seculariștii caută o modalitate de a-i neutraliza. Spune președinta EPPSP, in ‘t Veld:

„Ei știu cum să-și mobilizeze oamenii. Acum dețin mai multă finanțare și trebuie neapărat să îi scoatem din joc.”

Puterea închipuită a grupărilor religioase din Europa de a se organiza servește bine agenda seculariștilor – oferind chiar și o scuză pentru eșecul acestora la vot:

„Există mulți pro-seculariști care sunt intimidați de aceste grupări [religioase]. Din acest motiv ei nu votează cu noi. Asta s-a întâmplat cu raportul Estrela.”

Soluția EPPSP?

„Trebuie să învățăm de la ei. Trebuie să ne mișcăm la fel de rapid ca ei.”

Cu susținere din partea a diferite organizații europene, cum sunt, printre altele, Association Européenne de la Pensée Libre și Centre d’Action Laïque, ambele din Belgia, și European Humanist Federation și National Secular Society, ambele din Regatul Unit, EPPSP încearcă să substituie dreptul la libertate religioasă și de credință cu dreptul la secularism. Secularismul este prezentat drept singura cale de a proteja în mod autentic „libertatea personală” a cetățenilor europeni (înțeleasă ca dreptul de a trăi în orice mod pe care individul îl percepe ca fiind bun pentru sine).

În numele democrației – la fel cum au procedat diferitele ideologii strâmbe din trecut – religia este descrisă drept principala amenințare la adresa libertății. Seculariștii susțin că adevărata egalitate și justiție nu pot fi atinse vreodată decât prin eradicarea tuturor vestigiilor religiei din cultura europeană și din spațiul public.

După cum membrii EPPSP trebuie cu siguranță să fi observat, milioane de cetățeni din Europa nu sunt de acord cu o astfel de viziune secularistă extremă asupra lumii. Și mulți dintre ei au început să se facă auziți – nu din cauza vreunor „forțe obscure” care i-ar obliga, ci deoarece doresc să se exprime și își exercită același drept pe care îl au toți ceilalți cetățeni în cadrul democrației europene.

Seculariștii din EPPSP și organizațiile asociate nu par prea deranjați de faptul că obiectivele programului lor de lucru reduc credincioșii la statutul de cetățeni de mâna a doua. Nu par prea îngrijorați de faptul că ceea ce ei doresc ar refuza dreptul credincioșilor europeni la exprimarea în spațiul public. Astfel, EPPSP își relevă nu numai aroganța, ci chiar disprețul complet pentru ample segmente ale populației europene – precum și ignoranța voită privind ceea ce mișcările seculariste radicale din trecut au încercat să facă în Europa.

Este timpul să deschidem cărțile de istorie și să vedem unde ne-au dus astfel de ideologii antireligioase în trecut. Nu necesită prea multă muncă de cercetare pentru a vedea că acest tip de secularism impus nu duce la egalitate, și cu atât mai puțin la libertate. El duce – inevitabil – la cele mai dure forme de inegalitate, oprimare socială și încălcări ale drepturilor omului. În regimurile trecute în care secularismul a fost impus cu agresivitate, un cetățean cu o credință „greșită” (de exemplu, credința în Dumnezeu) putea fi redus la tăcere de un altul cu credința „corectă” (aceea că Dumnezeu nu există). De acest lucru trebuie să ne ferim cu toții, credincioși și necredincioși deopotrivă.

Sursa: Cultura Vietii