C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Indatorare cu forta

Share Button

O corelatie interesanta intre datorii si PIB poate fi gasita pe blogul “economicedge”, raport din care rezulta grafic efectul programelor de stimulare intreprinse de autoritati. Daca in anii ´60, fiecare nou dolar adus de Guvern contribuia cu 90 de centi la cresterea PIB-ului, pe masura acumularii unor datorii din ce in ce mai mari, acest efect s-a diluat pana la disparitie astfel incat fiecare nou dolar pompat de Guvern la sfarsitul lui 2009 a dus la o…pierdere in PIB de 45 centi!

Graficul urmareste “productivitatea” infuziilor guvernamentale in economie. Efectul acestor programe de stimulare a fost din ce in ce mai redus din 1960 (moment in care un dolar adus de Guvernul SUA se reflecta intr-o crestere aproape similara a PIB-ului), panta graficului indicand ca in 2015 efectul va dispare complet (fiecare dolar pompat de autoritati urma sa aiba efect zero asupra PIB-ului). Ceva s-a intamplat insa pe traseu: “suprasaturarea” cu datorii, veniturile totale devenind insuficiente pentru intretinerea onorabila a datoriilor totale. In trimestrul al treilea din 2009 cu fiecare nou dolar adaugat la datoria publica PIB-ul a scazut cu…15 centi, iar la sfarsitula anului, fiecare nou dolar producea deja o gaura de 45 centi. Continuand sa adaugam datorii intr-un sistem saturat, unde fiecare cent aflat in circulatie reprezinta o datorie a cuiva, se va ajunge la somaj in crestere si noi falimente este concluzia autorului. De notat ca acest fenomen a aparut totusi intr-un moment in care serviciul datoriei publice (costul achitarii dobanzilor la bondurile emise) se deruleaza intr-o piata unde dobanzile sunt mentinute scazute.

Vedeti graficul aici.

Dator cu forta
Cazul Japoniei este elocvent. Dupa spargerea baloanelor speculative din imobiliar si piata de capital, sectorul privat a inceput sa isi restructureze si diminueze datoriile, timp in care sectorul public si le-a crescut exponential (justificarea: pentru a nu lasa cererea sa cada iar PIB-ul sa se duca la vale) pana au ajuns la 200% din PIB. Stiti care este magaria aici? Ca datoriile publice le vor plati ulterior si privati, prin taxe si impozite impovaratoare. Cu alte cuvinte: “Nu vreti sa va mai indatorati? Foarte bine, va indatoram cu forta”! Cam asta au patit si americanii, “beneficiarii” programelor de stimulare pe care tot ei vor trebui sa le achite, asa cum si salvarea bancilor o sa-o coste la un moment dat scump, la nivelul taxelor. Ce sa mai zicem de Boc, cu a sa replica memorabila…(“imprumutul la FMI nu va costa romanii nici un leut, costurile le va achita BNR”)

sursa: baniinostri.ro

Facebook Comments
Share Button

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss