Este posibil ca criza economica mondiala sa reuseasca sa modifice raportul de forte pe plan international. Mai mult decat atat, este destul de probabil ca lumea de dupa sfarsitul crizei va fi radical diferita de lumea cu care ne-am obisnuit. In acest context, ar fi indicat sa intelegem cum trebuie sa ne pozitionam si ce trebuie sa facem ca valul schimbarilor globale sa ne aduca beneficii in loc de catastrofe sociale si economice.
Saptamana trecuta a avut loc un eveniment foarte important, dar care a primit foarte putina atentie mediatica pe plaiurile mioritice. Brazilia, Rusia, India si China au suplimentat fondurile FMI cu o injectie de 80 de miliarde de Dolari. Liderii celor patru tari au cerut, in schimbul efortului financiar, sa li se dubleze drepturile de vot utilizabile in mecanismul decizional al Fondului. Pentru Romania, la fel ca si pentru alti datornici ai FMI, o astfel de situatie are o implicatie mai putin placuta. Dupa cum este bine stiut, astazi, Fondul guverneaza efectiv tara noastra. In contextul actual, spre deosebire de trecut, deciziile Fondului vor reflecta nu numai interesele politicienilor si afaceristilor din Washington, ci si interesele oligarhilor din New Dehli, Brasilia, Moscova si Beijing.
Romania inca nu a reusit sa se integreze in sistemul economic si politic al Uniunii Europene si sa identifice un punct de pozitionare stabil pe axa Washington – Bruxelles. In acelasi timp, criza economica globala schimba radical si rapid regulile jocului. Acum, este necesara pozitionarea politica si economica foarte dibace, ceea ce este un lucru foarte dificil pentru o tara care se afla intr-o degringolada politica totala. Vrem sau nu, prin vulnerabilitatea economica in fata crizei, Romania a ajuns deja in vizorul puterilor care vor efectua o reimpartire a sferelor de influenta politica si economica, care va avea loc dupa sfarsitul crizei. Este foarte probabil ca cliseele vechi cu care ne-am obisnuit cu totii in sfera relatiilor inter-statale si a paralelogramelor de forta pe plan international sa nu mai functioneze.
Astazi, Brazilia, Rusia, India si China (asa-zisele tari B.R.I.C.) detin impreuna aproximativ 31% din obligatiunile emise pe piata externa de guvernul SUA. Valoarea totala numai a obligatiunilor se ridica la 806 miliarde de Dolari. Daca guvernele acestor tari de maine nu mai cumpara obligatiuni emise de guvernul SUA, sistemul financiar american va intra in colaps in cateva ore. In cateva zile, dolarul american nu va mai exista ca o valuta de referinta unanim recunoscuta. In fiecare saptamana, Trezoreria SUA scoate la vanzare transe de obligatiuni ale guvernului american cu valori cuprinse intre 1 si 10 miliarde de dolari. Planul Obama de stimulare a economiei presupune o indatorare masiva atat pe plan intern, cat si pe plan international.
Daca luam in calcul obligatiunile emise de SUA si detinute de guvernul Japoniei, situatia devine si mai dramatica. Japonia detine aproximativ 24% din obligatiunile emise de guvernul SUA, in valoare nominala totala de 628 de miliarde de Dolari. Impreuna cu tarile B.R.I.C., valoarea totala a obligatiunilor s-ar ridica la 1.434 miliarde de dolari, iar procentul de detinere al datoriei externe, la 55%.
Exista o situatie recenta care exemplifica foarte bine schimbarea modului de inter-relationare intre puterile lumii. In Japonia, s-a schimbat guvernul. Aproape toata perioada postbelica, Japonia a fost condusa de Partidul Liberal-Democrat, care a implementat cu supusenie orice reforma dictata din Vest si a fost un cumparator fidel al obligatiunilor guvernului SUA. Ultimele alegeri au adus la putere Partidul Democrat care imediat a inceput sa promoveze interesele nationale ale Japoniei
intr-un mod neasteptat de dur. Reprezentantul pe probleme economice al Partidului Democrat a declarat ca este foarte probabil ca Japonia va renunta la achizitia de obligatiuni ale guvernului SUA daca acestea nu sunt denominate in Yeni japonezi. Adica, Japonia cerea SUA sa emita obligatiuni intr-o valuta controlata chiar de guvernul Japoniei. Evident, acceptarea acestor cerinte ar fi insemnat o catastrofa subita pentru cursul Dolarului. In acelasi timp, Japonia a facut cativa pasi pentru a intra hotarat in piata internationala a armamentului de unde ea a fost exclusa de americani cu mai multe decenii in urma. Mesajul implicit, adresat conducerii de la Washington, era clar: daca administratia Obama incearca sa opreasca Japonia de la acapararea unui segment din piata armamentelor, guvernul de la Tokyo isi va indeplini promisiunea de a nu mai finanta administratia Obama prin cumpararea de obligatiuni ale guvernului american. America a cedat. Tokyo si-a atins scopul.
Este foarte probabil ca toti creditorii guvernului de la Washington vor cere concesii pe plan international. Brazilia isi va consolida statutul de lider in America de Sud, China in Asia de Sud-Est, India va cere presiuni aditionale asupra Pakistanului. Pentru Romania, este foarte importanta intrebarea: ce va cere Moscova de la Obama?
sursa: cronicaromana.ro
Adauga comentariu