Analize și opinii Cultură și Familie Extern Politică

Cum sa ne protejam sanatatea. Pesticidele

Cum ne protejam impotriva pesticidelor?

In timp ce nutritionistii recomanda un consum cat mai mare de legume si fructe, asistam neputinciosi la extinderea agriculturii intensive si la folosirea cat mai multor pesticide, multe din ele controversate din cauza  potentialului toxic si cancerigen ridicat.

Pesticidele sunt in general substante chimice de sinteza cu care se trateaza culturile cu scopul de a preveni raspandirea daunatorilor. In UE Agentia Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA) stabileste limita maxima admisa de reziduuri in produsele alimentare, dincolo de care comercializarea este interzisa. Cele mai cunoscute pesticide sunt fungicidele, insecticidele si ierbicidele. Fungicidele se utilizeaza contra ciupercilor parazite de pe plante, insecticidele pentru omorarea insectelor si ierbicidele contra buruienilor. Globalizarea comertului de legume si fructe este posibila datorita utilizarii unor substante chimice asimilate pesticidelor, cu scopul ameliorarii aspectului si pastrarii mai indelungate a lor pe rafturi.

SUA si Japonia sunt cei mai mari consumatori de pesticide urmate de India, Franta si Germania. Cu toate ca este toxic pentru mediu si are repercursiuni si asupra sanatatii noastre, consumul mondial de pesticide este in continua crestere. Desi inca din anii ’60 sunt cunoscute efectele lor negative, multe tari continua sa fie atrase de mirajul unei agriculturi intensive si le utilizeaza in cantitati din ce in ce mai mari. In tarile unde se practica agricultura intensiva se constata o crestere a gradului de contaminare a apelor de la suprafata concomitent cu degradarea puternica a solului, fiind necesari uneori chiar zeci de ani pentru refacerea mediului.

In Romania ultimilor 20 de ani preturile ridicate la pesticide si saracia au facut ca recoltele sa nu fie tratate sau, in cel mai bun caz, sa fie tratate la nevoie. Adica se folosesc pesticide numai cand exista riscul de a pierde recolta, de exemplu in cazul atacului unor daunatori, si nu de mai multe ori pe an asa cum se practica in aproape toata Europa. Sunt insa si producatori individuali care au inteles repede ca trebuie sa faca ceva mai mult ca sa poata concura cu supermarketurile. Cu timpul legumele si fructele din productia autohtona au devenit tot mai mari si mai ,,pietroase’’. Utilizarea necorespunzatoare a pesticidelor apare datorita lipsei de pregatire de specialitate, slabei constientizari a posibilelor implicatii negative cauzate de abuzul lor si datorita lipsei de moralitate a agricultorilor. Poate ca numai pretul ridicat ii impiedica pe multi sa le foloseasca in exces.

Ideal ar fi sa practicam o agricultura ,,rezonabila’’atenta la nevoile de sanatate ale populatiei. Produsele romanesti sunt destul de apreciate pe pietele din UE tocmai datorita continutului redus de substante chimice periculoase, dar, din pacate, sunt prea putine. Inca nu este tarziu sa facem agricultura de calitate, mai ales ca tot mai multi europeni cauta alternative la produsele alimentare partial modificate genetic sau bogate in pesticide provenite din tari comunitare precum Franta, Germania, Olanda.

In supermarketurile din Romania gasim in special legume si fructe din import. Un studiu efectuat de organizatia ecologista Greenpeace ne arata ca 80% din fructele cultivate in mod conventional si 55% din legume au pesticide, iar 10% contin reziduuri peste limitele legale.

Pe termen lung pesticidele au efecte toxice asupra ficatului si favorizeaza aparitia problemelor respiratorii si tiroidiene. Expunerea la pesticide poate afecta sistemul nervos, crescand riscul de aparitie a unor boli precum Parkinson si Alzheimer, iar la copii a sindromului ADHD (deficit de atentie si hiperactivitate). Dr. Mencinicopschi arata ca pesticidele interfereaza cu sistemul hormonal al organismului, ducand la scaderea fertilitatii la barbati si declansarea pubertatii precoce la fete. Ele pot constitui de asemenea un factor major in declansarea unor cancere hormonodependente, inclusiv a cancerului de san si prostata. Femeile insarcinate este bine sa evite pesticidele pentru ca exista riscul de mutatii genetice la fat. Limita maxima de pesticide admisa in produse se stabileste prin raportare la un adult, prin urmare copiii a caror sistem imunitar este in formare sunt cei mai afectati.

Cercetatorii americani au facut mai multe studii despre contaminarea cu pesticide a diverselor legume si fructe si au constatat ca cele mai tratate sunt soiurile mai putin rezistente la boli si daunatori, periculozitatea crescand odata cu numarul tratarilor. Iata lista celor mai contaminate legume si fructe: piersica, mar, piper, telina, nectarine, capsuni, cirese, napi, salata verde, struguri, morcovi, pere. La polul opus se gasesc legumele si fructele mai putin contaminate, recomandate a fi consumate preferential: ceapa, avocado, porumb dulce, mango, sparanghel, mazare, kiwi, varza, vanata, papaya, pepene verde, broccoli, tomate, cartof dulce.
Conform unui studiu facut de Organizatia Greenpeace in perioada 2009-2010, cele mai toxice legume si fructe de pe piata europeana provin din Turcia, mai mult de jumatate din totalul celor testate au avut reziduuri peste limita maxima admisa. Dintre cele 76 de soiuri de legume si fructe studiate, s-au dovedit a fi periculos de contaminate: ardeii, perele, strugurii si gutuile.
Salata verde si spanacul absorb si retin substante chimice in frunze, iar iarna necesita cantitati sporite de pesticide si azotati. Merele si perele fiind atacate de viermi se stropesc de mai multe ori pe an, astfel ca daca nu ar fi pesticidele nu le-ar mai cumpara nimeni. Ele sunt tratate si cu substante de contact pentru mai mult luciu, aspect frumos si cresterea timpului de pastrare pe rafturi. Prin cumularea acestor substante merele si perele ajung sa fie cele mai contaminate fructe. Rosiile contin de asemenea un numar mare de pesticide. Daca au coaja tare si pietroasa, atunci cu siguranta sunt injectate. Coaja lamailor si portocalelor concentreaza multe pesticide care nu pot fi inlaturate prin simpla spalare si trebuie renuntat la obiceiul mostenit de la bunica de a o adauga in prajituri. Capsunile, piersicile si strugurii fiind fructe mai putin rezistente, sunt tratate de mai multe ori si mustesc de pesticide.
Sunt recomandate consumului curent legumele si fructele de sezon pentru ca au mai putine pesticide decat cele crescute fortat in timpul iernii sau cele pastrate timp indelungat cu scopul comercializarii ulterioare. Produsele romanesti sunt in general mai gustoase, convenabile la pret si netratate suplimentar (dupa cum am prezentat mai sus sunt si exceptii). In Uniunea Europeana legislatia este riguroasa, sunt controale dese si se respecta in general concentratiile de pesticide admise. Produsele care vin din spatiul comunitar sunt o alegere buna in lipsa celor romanesti.
Pesticidele de pe suprafata alimentelor sunt lipofile, prin urmare simpla spalare cu apa nu le indeparteaza.
Specialistii  recomanda spalarea indelungata a legumelor si fructelor cu apa calduta in care se adauga bicarbonat de sodiu. Nici curatarea de coaja nu le elimina in totalitate, insa este de preferat chiar daca se pierde o parte insemnata a mineralelor si vitaminelor. O solutie rezonabila este sa variem vegetalele si sa le cumparam din locuri diferite. Cei care au posibilitatea sa cumpare bio sau sa-si cultive singuri legumele si fructele trebuie sa se considere norocosi.