C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Cenzura pe Facebook

Share Button

Facebook-ul a introdus facilitatea de a raporta știrile false. Un grup de IT-iști din Sibiu lucrează la un soft care să pună în practica această facilitate în maniera pe care o considera ei a fi corectă. De aici o largă dezbatere privind cenzura, cu atitudini pro și contra. Am fost întrebat în ce tabără mă găsesc.

gf

Răspunsul este dificil. Pe de o parte, nu am încredere într-un soft la care nu ma pricep deloc, dar chiar deloc, dar știu că este făcut de un grup care nu este neutru, ci s-a poziționat foarte clar în dezbaterea publică. Pe de altă parte, nu pot să nu recunosc că prin știri false se manipulează în masă. Știu că foarte mulți vor spune că ei nu sunt manipulați, dar tocmai aceasta este regula de bază a manipulării: cei manipulați nu știu și nici nu recunosc că sunt manipulați.

În același timp sunt adversar al unui termen introdus în ultimii ani de către relativiști și globaliști, și anume: corectitudinea politică. Este o formă de ipocrizie și manipulare care te împiedică să spui adevărul și în realitate este o dictatură a minorităților și a birocraților.

Este nevoie de cenzură pe Facebook?

Din scurta mea experiența pe Facebook consider că da. Dar nu o cenzură a știrilor false, cât o autocenzură a modului de comportament, a limbajului și a ideilor.

Câteva exemple:

  1. Îmi manifest îndoiala că participarea copiilor la manifestări politice și îndeosebi la mitingurile din Piața Victoriei este o formă de educație civică. Mai mult, la un miting neautorizat și neasumat există pericol de violențe și copii sunt vulnerabili, iar limbajul utilizat în lozincile pe care le aud copii: Huoo, jos, hoții, la pușcărie, muie…, nu vrem Kent, nu vrem valută, vrem ca DNA-ul să vă …, etc. nu este cel mai potrivit demers educațional. Care sunt răspunsurile pe care le-am primit (pe peretele meu sau a altora) de la unii: comunistule, putinistule, pesedistule, ciumă roșie, infractorule, penalule, satir bătrân, handicapatule, oligofrenule, idiotule etc.
  2. Nu sunt adeptul limbajului violent și vulgar. Nu gust pamfletul gen Arghezi sau Vadim Tudor. Consider că o ironie poate să producă același efect. Altfel spus, mi se pare mai elegant să utilizeze în loc de topor și ghioagă, floreta. De aceea am avut accente critice cu privire la limbajul așa-zișilor intelectuali (de exemplu, Cărtărescu, Liiceanu, Pleșu) utilizat la adresa unor oameni care nu împărtășesc aceleași idei politice sau au alt statut social. M-am exprimat într-un limbaj civilizat. Nu le-am negat valoarea. Cum au sunat unele comentarii? Comunistule, putinistule, pesedistule, ciumă roșie, infractorule, penalule, satir bătrân, handicapatule, oligofrenule, idiotule etc.
  3. Am vorbit într-un ton relativ neutru despre democrație, fanatism și iresponsabilitate politică. Mi-am argumentat ideile. Care a fost răspunsul: comunistule,putinistule, pesedistule, ciumă roșie, infractorule, penalule, satir bătrân, handicapatule, oligofrenule, idiotule etc.
  4. Scriu câteva rânduri de apreciere pentru Ioan Aurel Pop pe care-l consider un adevărat intelectual, savant și patriot. Comentarii: comunistule, putinistule, pesedistule, ciumă roșie, infractorule, penalule, satir bătrân, handicapatule, oligofrenule, idiotule etc.
  5. Îmi exprim opinia că politica editorială a unui ziar trebuie să fie respectată de toți ziariștii din redacția respectivă. Asta referitor la un “ziarist”care, după ce a mâncat o pâine de la Evenimentul Zilei, a plecat scuipând în fântâna din care a băut. Consider că a respecta politica editorială e normal și așa se întâmplă în toată lumea; libertatea de exprimare trebuie să aibă anumite limite impuse de politica acelui ziar. A fost un comentariu scurt și neutru. Răspunsurile: comunistule, putinistule, pesedistule, ciumă roșie, infractorule, penalule, satir bătrân, handicapatule, oligofrenule, idiotule etc. Și exemplele pot continua.

Prin urmare, am fost obligat ca pe peretele meu sa introduc cenzura. Am șters cel mult 10 comentarii care utilizau termenii de mai sus împotriva altor comentatori, dar nu și pe cele care îmi erau adresate personal. Reacția: un “prieten” pe Facebook (despre care nu știu nimic pentru că nu are nicio dată de identificare) al cărui comentariu l-am șters postează o replică: ați introdus cenzura și ștergeți ce nu vă convine? Răspunsul este da.

Nu numai că am șters astfel de comentarii, repet puține, dar am dat unfriend la o serie de persoane care își manifestau opțiunile insultând o masă mare din societatea noastră, și anume: bătrâni, pensionari, oameni săraci etc. Am făcut acest lucru deoarece nu pot să fiu prieten cu cei care disprețuiesc pe alții și care orbiți de ură nu au îndoieli și nu cred că ar putea și ei să greșească. Nu poți să fii prieten cu cineva care nu îți împărtășește ideile fundamentale privind toleranța, libertatea, democrația. Nu i-am blocat, doar i-am șters. Am păstrat însa pe cei care chiar dacă au opțiuni total diferite de-ale mele și le argumentează și utilizează un limbaj decent. Pentru că ne unește un scop comun și ne despart doar căile și mijloacele utilizate. Și nimeni nu este deținătorul adevărului absolut. Răspunsul meu este clar: da, sunt adeptul cenzurii și autocenzurii pe Facebook. Cenzura bunului simț, al celor 7 ani de acasă și ai educației reale.

P.S.1: Constantin Gane în cartea sa despre Petre Carp ne prezintă și unele aspecte picante. P. P. Carp, conservator, junimist, era cumnat cu istoricul Dimitrie A. Sturdza, președintele Academiei Române, cel mai longeviv Prim-Ministru și șef al PNL-ului. Amândoi erau căsătoriți cu fetele lui Ioan Cantacuzino. Soția lui Ioan Cantacuzino, în fapt stăpâna casei și educată în stil german, și la rândul ei educatoare în același stil, impunea regulile familiei. Potrivit acestor reguli, în fiecare duminică ginerii erau obligați să ia masa în familie. Deci cei doi adversari politici se întâlneau duminică de duminică și erau obligați să își cenzureze modul de exprimare. În momentul în care depășeau limitele impuse de mama soacră primeau de la ea o corecție fizică pentru care utiliza bastonul cu mare eficiență. Deci exista cenzura și în acele vremuri.

P.S.2: Recomand tinerilor IT-iști frumoși și liberi să elaboreze un soft care să mă protejeze de persoane cu profil fictiv, fals, de postaci, troli, de mârlani, mojici, inculți, intoleranți etc. Dacă îl realizează, promit să îl utilizez.

Autor: Vasile Astarastoae

Sursa: Vasile Astarastoae

Facebook Comments
Share Button

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss