Analize și opinii Cultură și Familie Politică

Aruncăm cu banii, deci suntem milionari

Împovăraţi de datorii şi apăsaţi de plata ratelor, sunteţi sătui de bancheri, mai ales că aflaţi din când în când de cine ştie ce nou comision? V-ar răcori să ştiţi că nici ei nu stau chiar pe roze? Ei bine, în România, niciunul dintre ei nu câştigă munţi de bani de la instituţiile pentru care lucrează. Un raport recent al Autorităţii Bancare Europene (European Banking Authority – EBA), care comunică numărul bancherilor care câştigă mai mult de un milion de euro pe an, spune că pe plaiurile mioritice nu este nimeni care să atingă acest prag.

Nu! Nici expaţii de la BCR şi BRD, nici şefii băncilor greceşti, nici Gheţea, nici olandezul de la Raiffeisen, nici sinecuriştii de la Eximbank şi nici vicepreşedinţii băncilor care au mai degrabă aer de ofiţeri sub acoperire decât de bancheri nu încasează salarii peste un milion de euro pe an. Oarecum normal, la un sistem bancar şubrezit de volumul creditelor neperformante, ajunse la o cincime din totalul împrumuturilor.

Picior de bancher care să câştige milionul, la fel ca şi în Slovenia, Malta, Lituania, Estonia, Republica Cehă şi Bulgaria. Deci agenda bonusurilor uriaşe încasate de bancheri care a ţinut capul de afiş al opiniei piublice pe vârful crizei financiare din 2008 este total lipsită de sens în societatea românească.

La drept vorbind, nu contează atât cât câştigă personal un bancher, pe cât este de important câţi bani poate pierde un bancher, bani pentru instituţia de credit la care este angajat. Dacă îşi ia din caimac pentru un trai îndestulat poate fi cel mult indecent; dacă, însă, varsă laptele, este de-a dreptul dezastruos. Pierderile bancare se răsfrâng asupra întregii economii în măsura în care, în cele din urmă, cineva trebuie să plătească pentru ele. Cum băncile au ajuns să opereze cu efectele de levier consistente, aproape că nu există niciodată rezerve suficiente pentru ca să fie de-ajuns ca şocul să fie resorbit de acţionari. Aşa se face că la aceste pierderi sunt făcuţi părtaşi debitorii din categoria buni-platnici (atunci când lucrurile încă nu stau chiar atât de rău), contribuabilii (când statele intervin cu planuri de salvare), diverse categorii de creditori, inclusiv deponenţi (în cazul falimentelor) sau întreaga societate atunci când se recurge la inflaţie pentru acoperirea pierderilor bancare (aşa cum s-a întâmplat în România).

Ar fi fost, aşadar, cel mai mic neajuns să fi avut noi aici bancheri care să câştige peste un milion de euro. Nenorocirea este că aceştia, sub “farul călăuzitor” al băncilor-mamă, au produs multe pierderi în societatea românească. 31 de miliarde lei, echivalent al tuturor banilor de hârtie aflaţi în circulaţie, este gaura din sistemul bancar autohton, o consecinţă aproape logică a creditării nebuneşti cu buletinul, a finanţării aventurilor miliardarilor de carton şi a piramidării la caritasul imobiliar.

Oare dacă ar fi fost mai bine plătiţi, adică dacă am fi avut bancheri care să câştige milionul de euro pe an – vă puteţi întreba – oare nu ar fi fost mai responsabili şi nu ar fi evitat erorile de alocare a capitalului care ne-au adâncit în depresiune economică? Tot datele Autorităţii Bancare Europene ne spun că nu. Aici nu ne referim atât la faptul că în Grecia existau doi bancheri care băteau bariera milionului sau că în Portugalia, altă ţară care a solicitat ajutorul internaţional, au fost nu mai puţin de 11. Spania, ţară în care a fost umflat ditamai balonul imobiliar, şi în care sistemul bancar a acumulat pierderi care deja îl clatină, numără încă 125 de bancheri cu venituri anuale de peste un milion de euro, cifră care în partea continentală nu este depăşită decât de Germania, prima putere economică, cu 170 de bancheri, şi Franţa, cu 162 de bancheri.

Austria, unde se află atâtea frâie pentru sistemul bancar românesc, are zece bancheri care câştigă peste un milion de euro. Ne gândim că domnul Treichl ar trebui să se afle printre ei. Remuneraţia consistentă nu i-a ferit însă de greşeala unei extinderi absurde în Europa de Est, unde au acumulat pe bilanţuri deja o gramadă de gunoaie financiare. În România, BCR a ajuns deja la “performanţa” ca aproape unul din trei credite să fie neperformant. Pentru aşa izbândă chiar că cineva merită cel puţin un milion de euro!

Nu numai în estul Europei avem bancheri răsplătiţi pentru creditare dobitocească. Şi în cealaltă extremitate, în Irlanda, avem nu mai puţin de 21 de bancheri cu venituri de peste un milion de euro, deşi cele mai mari bănci din insulă au fost salvate de Guvern cu banii contribuabililor. Datele privind “bancherii milionari” mai arată un lucru ieşit din comun. Astfel, dacă în toată Europa continentală avem 740 de bancheri cu venituri de peste un milion de euro, în Marea Britanie, numărul acestora este de peste trei ori mai mare, 2.436 de fericiţi cu câştiguri consistente, recompensă substanţială într-un sistem bancar care în 2008 a cerut ajutorul plătitorilor de taxe, sub spectrul prăbuşirii. Milioane pentru bancheri se vor găsi şi de acum încolo, problema cea mare este însă aceea că pierderile făcute de ei rămân cu noi.

autor: Adrian Panaite
sursA: curierulnational.ro

Despre autor

contribuitor

comentariu

Adauga un comentariu