Archive for Martie 13, 2010
Statul maximal
In teoria politica se vorbeste despre Statul minimal si despre Statul maximal.
Sa le luam pe rand.
Individul este rational si isi poate asigura prin propriile forte castigul. El nu are nevoie de protectia sau interventia nimanui pentru ca nimeni nu-i cunoaste mai bine interesul decat el insusi. Totodata, el fiind cel care isi cunoaste cel mai bine interesul, individul va gasi si cele mai eficiente mijloace de a-l obtine. Deci interventia statului nu se justifica in acest sens. In urma acestor argumente gandirea liberala conchide ca interventia statului nu numai ca nu se justifica ci, de cele mai multe ori este ineficienta. Individul isi este siesi suficient atat timp cat are un cadru legal ce ii asigura sanse egale cu ceilalti la obtinerea de profit. Fiind rational, individul nu are cum sa-si doreasca decat ceea ce este bine pentru el. Dintr-un impuls natural, autoconservarea, individul va tinde sa-si maximizeze utilitatea. Orice interventie “in sprijinul” sau i-ar putea fi o piedica in ceea ce el isi propune. In urma acestor argumente gandirea liberala conchide ca interventia statului nu numai ca nu se justifica ci, de cele mai multe ori este ineficienta.
Si cam asta e tot, asta e Statul minimal care pune in prim plan individul si intervine cat se poate de superficial in viata oamenilor. Sa va dau un exemplu: Marea Britanie.
Si sa trecem mai departe.
Pe de alta parte exista Statul maximal, rod al teoriilor politice de stanga care considera individul incapabil sa isi poarte singur de grija si se ofera sa intervina legiferand in detaliu toate aspectele vietii cotidiene si dirijand prin institutii si corpul de functionari economia, sanatatea sau circulatia pe drumurile publice. In cazul in care majoritatea indivizilor ce compun o societate nu se bucura de o situatie materiala suficient de buna este necesar ca statul sa se ocupe de aceasta problema. Statul are mai multe mijloace la indemana pentru a rezolva problema decat un singur individ.
Sa va mai dau un exemplu: Rusia, sau … Romania.
Am terminat.
Si consecintele:
Sa luam ca exemplu zona Pipera din Bucuresti in care economia libera si indivizii au construit zone rezidentiale cochete, parcuri tehnologice si cladiri de birouri, multe cladiri de birouri. Iar statul, prin institutii si corpul de functionari intervine. Calculeaza impozite, sanctioneaza intarzierea in plata lor, etc. in numele bunastarii generale. Nu ar fi potrivit ca acolo sa se construiasca elemente de infrastructura pentru ca, in intelepciunea sa, Statul maximal dirijeaza eficient impozitele percepute in Pipera spre zone mai defavorizate, Valea Jiului spre exemplu. Infrastructura in zona Pipera se va construi mai incolo…
In Marea Britanie, Statul minimal ar fi asigurat cadrul institutional, organizatoric si fiscal necesar pentru ca in zona Pipera, economia libera si indivizii, sa construiasca drumuri suficient de largi, retele de fibra optica suficient de bune si relee pentru telefonia mobila suficient de puternice pentru ca aceasta zona sa creasca. Dupa care, ar fi asigurat cadrul institutional, organizatoric si fiscal pentru ca Valea Jiului sa creasca prin investitile… companiilor din Pipera, spre exemplu.
Evident ca nu e atat de simplu. Dar am putea macar sa incercam sa facem ceva si in directia asta. Si cu siguranta nu infiintand cateva institutii noi “pentru interventie” cum ar fi Agentia Nationala pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere sau Agentia Nationala pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere. Institutii care functioneaza oricum ineficient din impozitele platite de noi, cei din Pipera sau aiurea.
Florin Dumitrescu
sursa: fraudaimobiliara.ro
Capitalism - A love story
“It’s a crime story. But it’s also a war story about class warfare. And a vampire movie, with the upper 1 percent feeding off the rest of us. And, of course, it’s also a love story. Only it’s about an abusive relationship.
“It’s not about an individual, like Roger Smith, or a corporation, or even an issue, like health care. This is the big enchilada. This is about the thing that dominates all our lives — the economy. I made this movie as if it was going to be the last movie I was allowed to make.” - Michael Moore
Romania si Bulgaria, cele mai mari victime ale Greciei
Criza din Grecia ar putea submina fluxul de investitii in economiile din Europa de Sud Est, adaugand bariere in fata procesului de revenire al uneia dintre cele mai fragile regiuni de pe continent. Iar Romania si Bulgaria sunt cele mai expuse tari din aceasta regiune.
Imprumuturile grecesti in centrul si Estul Europei au fost concentrate in special in Romania si Bulgaria, amandoua luptandu-se sa isi revina de la caderile economice drastice si fiind cele mai expuse state din regiune in conditiile in care bancile grecesti se lupta sa isi consolideze finantele, arata o analiza Reuters.
Boc: Daca Romania renunta la reforme, ajungem ca Grecia
Grecia a fost un investitor important in regiune - pe locul doi in Serbia - de la caderea comunismului in 1989. Pana acum, probleme sale au avut doar un impact limitat asupra tarilor din imprejurime si este neclar in ce masura ar putea avea o influenta negativa.
Totusi, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a avertizat saptamana trecuta ca s-ar putea inregistra o lovitura asupra sectoarelor bancare si economiilor, iar analistii au ridicat de asemenea semne de intrebare. Mai mult, firmele grecesti probabil nu vor investi major pe pietele lor tinta, incercand sa se acomodeze cu pierderile severe de acasa.
Fara crestere a investitiilor
“Chiar cred ca exista un risc foarte real”, a declarat analistul Neil Shearing de la Capital Economics. “Poate nu vor fi retrageri ale plasamentelor din Romania si Bulgaria, dar sigur nu va exista o crestere a investitiilor”, a adaugat acesta.
Prin comparatie, bancile si firmele din Grecia sunt mai putin prezente in statele in curs de dezvoltare din Nordul si Vestul Uniunii Europene, ca Polonia, Ungaria sau Cehia.
O crestere cu 50% a creditarii a ajutat economia Romaniei sa isi dubleze dimensiunea de la 2004 pana in 2008 si un trend similar s-a inregistrat si in Bulgaria. Totusi, rata cresterii a scazut aproape de zero in ambele state si nu se preconizeaza vreo revenire pentru viitorul apropiat.
Criza economica din Grecia, un efect de domino?
Aflate inca in recesiune, cele doua tari au nevoie de investitii externe pentru a se redresa. Totusi, din moment ce agentiile de rating au retrogradat calificativele Greciei, bancile elene nu isi vor extinde in 2010 portofoliile de credite in strainatate.
Cat au bancile elene din piata din Romania?
Bancile grecesti compun patru din cele zece institutii financiare de top din Bulgaria si trei din Serbia. In Romania, doua dintre primele zece mari banci sunt din Grecia - Alpha Bank si EFG Bank - si reprezinta 15% din activele bancare. In cazul Bulgariei ele compun 30%, iar guvernatorul bancii centrale si-a exprimat ingrijorarea privind o posibila criza a lichiditatilor.
Problemele Greciei sunt inca prea proaspete pentru a se regasi in date, spun analistii, iar unele banci austriece, ca Erste, au sugerat ca ar putea acoperi deficitul provocat de scaderea imprumuturilor de la institutiile grecesti sau ale altor banci lovite de criza.
Totusi, datele din 2009 au aratat ca o incercare din partea Erste de a-si majora cota de piata din Romania, a adus o crestere marginala, de la 10,9 miliarde de euro in 2008 la 11,2 miliarde de euro un an mai tarziu.
Grecia sperie investitorii straini
O alta provlema este ridicata de investitiile straine in general. In Romania, acestea s-au injumatatit la 4,9 miliarde de euro in 2009 de la 9,5 miliarde de euro cu un an inainte. Grecia s-a aflat la sfarsitul lui 2008 e locul sase in privinta investitiilor strainte directe (FDI) in Romania, cu 6,5%.
Pe langa problemele proprii ale regiunii - care au fortat Romania si Ungaria sa se imprumute la Fondul Monetar International - se adauga lipsa de incredere generata de simpla proximitate fata de o tara pe care acum investitorii o trateaza cu foarte mare grija.
“Probleme Greciei si situatia din Romania trimit semnale de ingrijorare. Toate acestea afecteaza disponibilitatea investitorilor si capacitatea tarii de a atrage capital proaspat”, considera Kiril Avramov, de la institutul Politica Capital din Sofia.
Cresterea economica a Romaniei este asteptata sa se cifreze la 1,3% in 2010, iar pentru Bulgaria doar 0,2-0,3%. Capital Economics vede situatia mai pesimist, prognozand o crestere economica de 0 pentru Romania, iar in ceea ce priveste Bulgaria, o crestere economica negativa, de 1,5%.
Romania, noua Grecie?
“In mod sigur, tari mai central Europene sunt mai putin expuse la probleme Greciei, impactul fiind doar unul indirect. [...] Din acest punct de vedere, toate celelalte tari sunt mai in siguranta decat Romania si Bulgaria”, considera Miroslav Plojhar, analist al JP Morgan.
Elena Enache
sursa: ziare.com
Criza economica si criza de identitate
Criza economica prin care trece Romania e rezultatul unei crize de identitate nationala. Dupa douazeci de ani de “tranzitie”, romanii nu mai stiu cine sunt. Si nu mai stiu cine sunt pentru ca nu li s-a dat voie sa afle cine sunt. Mai mult, au fost indemnati sa uite ai chiar antrenati sa uite, prin manuale de istorie “demitizate” corespunzator standardelor istoriografice de aiurea. Criza de identitate colectiva a dus la o criza de participare politica: romanii nu se mai duc la vot si nu se mai implica in viata publica. Criza de participare politica duce la o criza de reprezentare: clasa politica nu ne mai reprezinta.
Mai mult, clasa politica nu are nici cea mai vaga idee pe cine ar trebui sa reprezinte. Orice proiect de dezvoltare a unei tari ar trebui sa tina cont de potentialul acelei tari: adica de identitatea ei. Nu poti guverna ceea ce nu cunoati. Si nu poti cunoaste ceea ce esti programat sa ignori sau sa pustiesti. Nu poti cunoaste decat ceea ce iubesti, fie ca e vorba de un om, de un popor sau de o meserie.
Dar nu avem voie sa fim nationalisti. Nationalismul e rau, e echivalent cu sovinismul, xenofobia, rasismul, obscurantismul, violenta tribala, falocratia, primitivismul neolitic, autarhia si purificarea etnica. Nationalismul e si comunist si fascist. Pe rand sau in acelasi timp. Cel putin asa ne-au invatat expertii, cei care au pretentia sa scrie istoria pe care am facut-o sau am indurat-o noi. Conform acestor experti, singurul lucru pe care, ca natie, il putem face e sa ne pierdem identitatea in Nirvana capitalismului globalizant. Sa ne contopim cu Piata globala care ne purifica de dorinte pentru ca ni le implineste pe toate. Lepadandu-ne de identitate, scapam si de responsabilitati. Asteptam doar sa se pogoare asupra noastra harul “transelor” al feluritelor finantari care tin tara in stare vegetativa si pe “noi si-ai nosti” la putere. In viata buna.
Perpetuarea acestei simbioze parazitare e dependenta de delegitimarea oricarui discurs opozitional si de starpirea oricarei rezistente. Nu doar rezistenta activa e combatuta, ci si rezistenta pasiva, cum ar fi absenteismul electoral. Prezenta slaba a romanilor la alegerile europarlamentare nu i-a facut pe arendasii noatri politici si pe vatafii lor intelectuali sa isi puna intrebari asupra modului lor de a ne reprezenta, ci i-a determinat sa cheme la instituirea votului obligatoriu. Dupa “munca patriotica” a comunistilor, nu stim inca daca nu vom avea si “votul patriotic” al neoliberalilor. Nimeni nu si-a pus intrebarea daca nu cumva slaba prezenta la vot nu decurge din faptul ca s-a lucrat decenii la rand la slabirea identitatii noastre nationale. Subiectul e tabu. Cel putin in Romania. Dar se vorbeste deschis despre el in tari mai libere.
“Democratia afirma valoarea libertatii; identitatea iti da motivul pentru care vrei sa fii liber” scrie Natan Sharansky (cu Shira Wolosky Weiss) in cartea In apararea identitatii (Defending Identity, New York, Public Affairs, 2008). Nascut in Ucraina, fizician, detinut politic care a petrecut mai bine de zece ani in inchisorile sovietice, medaliat de Ronald Reagan, ministru in patru guverne ale Israelului si presedinte al Insitutului Adelson pentru Studii Strategice din Ierusalim, Natan Sharansky marturiseste ca, in inchisoare, singurii care au rezistat spalarii pe creier si care nu au tradat au fost cei cu o identitate religioasa sau nationala puternica, precum nationalistii baltici, greco-catolicii ucrainieni, penticostalii sau cel mai bun prieten din Gulag al lui Sharansky, rusul ortodox Volodea Porea, care a facut greva foamei, ca si Sharansky, pentru ca i s-a confiscat Biblia. “Cei care si-au pastrat un simt al valorii istoriei, al traditiei, al comunitatii, acestia s-au dovedit a fi principalul obstacol in calea raului sovietic”, noteaza Sharansky.
Bazat pe experientele sale din inchisoare si pe viata sa politica ulterioara eliberarii, Sharansky avertizeaza ca democratia fara identitate nationala e menita pieirii si ca cele mai periculoase miscari indreptate impotriva identitatii nationale, si deci ai impotriva unei democratii viguroase, sunt marxismul si postnationalismul sau politica “post-identitatii”, al carei principal promotor e Uniunea Europeana. Pentru ambele miscari, principalul inamic e societatea inradacinata, traditionala, si mai ales taranimea. Si marxismul si postnationalismul instrumentalizeaza identitatea si umbla cu standarde duble. Astfel, pentru marxisti nationalismul anticolonialist e bun, dar nationalismul antimarxist e rau. Pentru postidentitari, nationalismul cultural-istoric e rau, dar nationalismul civic e bun.
Combatandu-i pe Eric Hobsbawm ai pe alti sustinatori ai nationalismului civic-luminat, Sharansky afirma ca acest “nationalism bun” nu e decat o forma de “cosmopolitism rasadit/inradacinat” (“rooted cosmopolitanism”) si ca, in esenta, toate aceste forme de nationalism civic, luminat, progresist se reduc la un singur lucru: “Nationalistul bun e cel care e gata sa renunte oricand la identitatea sa nationala, cel pentru care identitatea nationala e lipsita de importanta. Imi aduce aminte de Stalin, pentru care cultura trebuia sa fie ‘nationala in forma si socialista in continut’.”
Democratia nu ar trebui sa mearga impotriva identitatii, ci in sensul ei pentru ca, dupa cum spune Sharansky, “libertatea are si ea o istorie”. Nu ne trebuie mai putin nationalism, ci mai multa democratie: mai multa atentie la identitatea romanilor decat la postidentitatea eurocratilor. Nu putem mentine pacea sociala combatand nationalismul, ci intarind viata democratica.
In cazul Romaniei, acest lucru ar insemna sa luptam pentru un stat cu adevarat reprezentativ. Solutia problemelor economice si sociale ale Romaniei nu e in trocul identitate contra bani, istorie contra finantari si suflete contra burse, troc pe care il practica elitele noastre actuale. Solutia problemelor economice si sociale ale Romaniei e in redescoperirea identitatii noastre si in reprezentarea ei politica. Unii dintre noi cred ca, afland adevarul, ne vom putea recapata tara. Altii cred ca trebuie sa ne recapatam tara ca sa aflam adevarul. Cred ca prima solutia e de preferat. Pacat ca elitele noastre, care confunda puterea cu adevarul, nu inteleg acest lucru.
Mircea PLATON
sursa: ziuaveche.ro
