C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Archive for General

Preludii la un nou război?

Share Button

Europa este la un pas de război. Reacţiile dure ale Berlinului pe urma declaraţiei premierului britanic despre modul cum va decurge Brexitul stârnesc un sentiment de déjà vu. Europa a intrat în linie dreaptă pe traiectoria economică a anilor treizeci.

d103f201b729311292b2c27b8dd

Hjalmar Schacht, fost preşedinte al Reichsbankului, creierul finanţării reînarmării Germaniei, explica în 1956 că, în Europa de mâine, Berlinul trebuie să creeze structuri de aşa natură ca nici o ţară să nu mai poată reveni la protecţionism. Tatăl modelului economic care a stors România prin cliring de bani arăta că modelul de succes al Berlinului constă într-un mecanism care să asigure exporturi germane prin îndatorarea partenerilor comerciali. Pentru o astfel de piaţă germană (tradusă după ureche „pax germanica”) este nevoie de o uniune vamală la nivel european care să ofere un zid protecţionist faţă de restul lumii. Doar aşa se creează un bloc economic german, care în interior permite Berlinului accesul la materie primă ieftină, forţa de muncă necesară şi o piaţă de desfacere, pentru a compensa lipsa unui spaţiu colonial precum îl aveau marile puteri.

Schacht considera în 1956 că trecerea în Europa la protecţionism a dus la război, pentru că Germania a fost nevoită să-şi apere zona de influenţă economică. Atenţie: Berlinul critică protecţionismul altora, însă este tartorele unei Europe protecţioniste. Doar la nivel declarativ este adepta comerţului liber, strict în relaţii cu ţări terţe. Pe plan european însă respinge un astfel de model deoarece îi reduce randamentul. Propunerea Marii Britanii de a avea în viitor relaţiile economice cu UE în baza unui acord de liber schimb (comerţ bilateral scutit de vămi), precum a existat până la aderarea Londrei la Comunitatea Europeană în 1973, este respinsă categoric.

De ce refuză Germania această variantă? Dintre toate argumentele vehiculate, de la economie la filozofie, doar un comerţ liber scutit de vămi nu permite Germaniei exporturi nelimitate, pentru că dispare elementul central de influenţă bugetară şi monetară a Berlinului. Euro a creat pentru Germania cireaşa de pe tort a unei zone de liber schimb, oferindu-i Germaniei posibilitatea de a exporta în Europa în moneda comună, obligând totodată ţările la datorii, pe care tot acestea trebuie să le plătească din propriile taxe. Kaputt maschinist de data aceasta. Fără piaţă comună în cazul unui efect de domino al modelului britanic în Europa, Germania ar putea să exporte doar atât cât propria monedă îi va mai permite. Deoarece în mod normal moneda unei ţări care exportă mereu mai mult decât importă se scumpeşte, motorul german s-ar gripa de la sine.

Ca să revin la enunţul din titlu: Modelul economic al Reichului în anii treizeci a constat în crearea unui spaţiu economic european, în care să poată dicta preţul la import şi export pe plan continental, permiţând Germaniei la nivel intern preţuri de consum accesibile, o aprovizionare a populaţiei acceptabilă şi preţuri competitive în afara Europei.

Mecanismul motorului economic german este greu de decriptat la prima vedere. La prima vedere pare să se învârtă ca alte motoare, după principiul comerţului liber şi exporturi. Doar la a doua vedere observăm că nu are capacitatea şi puterea pe care le indică în manualele tehnice, deoarece are nevoie pentru aceste performanţe de un mediu extrem de delicat şi fragil. Fără aceste elemente vitale, exporturile germane s-ar prăbuşi. Ar fi doar un simplu motoraş ca şi alte economii. Va accepta doamna Merkel, care poartă o coafură tăiată scurt, să o mai tundă Trump şi May numărul zero? După o sută de ani de la Primul Război Mondial, duritatea atacurilor germane la adresa Marii Britanii ar putea duce la salutul istoric „Gott strafe England” (Dumenzeu să bată Anglia) reloaded.

Autor: Radu Golban

Sursa: Cotidianul

Share Button

Ana are două mere, Klaus pe cel bun îl cere

Share Button

Președintele României s-a exprimat într-un mic discurs, iar copiii din școlile speciale, cei cu retard mental din întreaga țară au fost bucuroși, pentru că l-au putut înțelege, dar și mai fericiți pentru că, preț de câteva minute, doar câteva minute au crezut că ar putea să devină ei înșiși președinți de țară, chiar înainte de a finaliza pronunția și dicția, cu care îi ceartă mereu doamnele.

646x404

Președintele Găgăuță: Ar fi bine să fie bine!

Discursul președintelui Găgăuță în rezumat sună așa: „Trasăm două linii roșii. Una: serviciile secrete este bine sau nu să se amestice în politică? Părerea mea este că serviciile secrete nu trebuie lăsate să se amestece în politică. A doua: cât de mult se pot implica politicienii în activitatea lor – politizarea serviciilor secrete. Părerea mea este că nici aceasta nu este bine”. Așa se exprimă un președinte…

Discurs:

„În aceste zile, s-a discutat mult despre serviciile secrete. Serviciile secrete sunt foarte importante pentru securitatea națională. Aceste discuții, la prima vedere, ar putea părea contraproductive, dar eu cred că este bine că în aceste zile s-a discutat despre rolul și locul lor în securitatea națională, despre controlul lor și despre comisiile care trebuie să verifice activitatea serviciilor secrete. În acest contex, vreau să subliniez câteva aspecte. Pentru ca serviciile secrete și politicienii să își facă treaba bine, trebuie să trasăm două linii roșii. Una se referă la faptul dacă serviciile secrete este bine sau nu să se amestice în politică. Acest lucru trebuie clarificat. Părerea mea este că serviciile secrete nu trebuie lăsate să se amestece în politică. A doua este cât de mult se pot implica politicienii în activitatea lor – politizarea serviciilor secrete. Părerea mea este că nici aceasta nu este bine. Este clar nevoie de un control parlamentar clar, efectiv, eficient și transparent. Parlamentul trebuie să aibă un control puternic, dar partinic. Nu se poate ca politica unui partid să definească modul în care se face controlul asupra serviciilor. Este nevoie să se implice și unii și alții în aceste comisii, pentru că sunt unii la putere, peste câțiva ani sunt alții, însă serviciile rămân și trebuie să își garanteze partea lor de securitate națională. Aceste lucruri ar fi bine să le ia în discuție noul Parlament și să le lămurească”.

Din același discurs, o altă mostră de gândire iohannesciană care funcționează pe ”principiu” Ana are două mere, Klaus pe cel bun îl cere…:

„Vom avea o majoritate care va vrea să impună legea majorității orice ar fi, care va dori să albească dosarele celor incriminați sau vom avea o majoritate matură, care înțelege că România este numai una și care va veni lângă președinte, pentru ca împreună să garanteze securitatea națională, statul de drept, și împreună să dovedim că România este o națiune puternică. Eu îmi doresc a doua variantă, o majoritate matură”.

– Deci, la fel ca mai înainte în lecția noastră, avem două lucruri, unul bun și unul rău. Ce facem cu ele?

– Îl luăm pe cel bun și îl aruncăm pe cel rău!

– Bravo, Klaus! Stai jos. Nota 10.

Așadar, haideți să mai trasăm două linii roșii. Una: ar fi bine să fie bine? Părerea mea este că nu trebuie să nu fie bine. A doua: cât de rău ar fi dacă nu ar fi bine. Părerea mea este că nici aceasta nu este bine.

Autor: Cristian Pătrașcu

Sursa: Anonimus.ro

Share Button

Alina Mungiu Pippidi arată spre servicii: Protestele anti grațiere NU sunt spontane!

Share Button

Preşedintele ONG-ului Societatea Acedemică din România (SAR), Alina Mungiu Pippidi, a declarat că are dubii în privinţa organizatorilor protestelor de miercuri seară faţă de proiectul de graţiere şi modificare a codului penal susţinut de Guvern, punând sub semnul întrebării spontaneitatea acestora.

mungiu

„Societatea civilă reală nu are capacitatea de mobilizare pe reţelele sociale de o asemenea amploarea şi cu o reacţie atât de rapidă”, a declarat Pippidi, în cadrul unei emisiuni transmise de B1 TV.

„Sunt ONG-uri care iau bani mulţi şi sunt ataşaţi pe lângă un Doi şi-un sfert (n.r. – Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă), de exemplu” a adăugat preşedintele SAR, aducând în discuţie „spontaneitatea” protestelor cu organizator necunoscut.

Pippidi a mai precizat că a întâmpinat greutăţi mari în a organiza protestele împotriva exploatării zăcămintelor de la Roşia Montană, din 2013, la care s-au dat un număr „copleşitor de amenzi”.

„Să vedem câte amenzi se vor da în această seară”, a comentat preşedintele SAR.

Câteva mii de persoane au ieşit miercuri seară să protesteze în Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Iaşi faţă de anunţul Guvernului că pregăteşte o lege a graţierii şi o modificare a unor prevederi din Codul Penal, incluzând definirea abuzului în serviciu; ultima modificare l-ar favoriza pe preşedinte PSD Liviu Dragnea, acuzat de instigare la abuz în serviciu în legătură cu angajarea a două membre de partid la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman.

Sursa: Flux24.ro

Share Button

Violare de domiciliu la guvern

Share Button

Viata politică din România este plină de neprevăzut. Astfel, ieri, a avut loc primul „descălecat” al presedintelui Iohannis la guvern.

klaus-iohannis-sedinta-de-guvern-820x300

Sigur, posibilitatea participarii presedintelui la sedintele de guvern este prevăzută de Constitutie, in art. 87, dar această participare se poate realiza, din initiativa presedintelui, doar in trei ipoteze – atunci când ordinea de zi vizează „probleme de interes national privind politica externă, apărarea tării, asigurarea ordinii publice…” In celelalte cazuri, presedintele poate participa la sedintele de guvern doar „la cererea primului ministru”.

Ce s-a intâmplat ieri? Presedintele a fost autorul unei „violări de domiciliu” la guvern. Premierul a aflat de la ofiterii SPP ca presedintele vine la guvern pentru a participa la sedinta executivului. Nu existau pe ordinea de zi teme care să justifice auto-invitarea presedintelui, astfel incât participarea la sedinta de ieri putea să aibă loc doar la invitatia premierului, invitatie care nu-i fusese adresată. Chiar si asa, atunci când doreste să participe la sedinta de guvern, participarea presedintelui trebuie anuntată. Asa cum trebuie anuntate si persoanele impreună cu care presedintele doreste să participe (Vezi St. Deaconu, in vol. I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constitutia României, C.H.Beck, 2008, p. 815).

In plus, dacă presedintele dorea să se consulte cu guvernul pe „probleme urgente si de importantă deosebită”, avea la dispozitie art.86 din Constitutie, referitor la „consultarea guvernului”.

Se inscrie, oare, actiunea de ieri a presedintelui in categoria „abuzului in serviciu”? Dacă ar fi asa, prejudiciul fiind sub 200000 lei, el ar putea  beneficia de proiectata OUG referitoare la gratiere.

Autor: Adrian Nastase

Sursa: Adrian Nastase Blog

Share Button

Bogdan Duca: ”Țara arde şi Iohannis bate apa în piuă cu un non-subiect, deja: al pseudo-justiţiei.”

Share Button

Prezenţa lui Iohannis la guvern arată obsesia monomaniacală a Sectei adunate în jurul acestui preşedinte impotent: “justiţia”.

Klaus-Iohannis-presidential-campaign

Hai să vedem ce se întâmplă în jurul nostru: în luna februarie, Ungaria, ţara care spre deosebire de România a fost nedisciplinată şi în UE, şi în NATO, va deveni obiectivul a două vizite de importanţă majoră pentru regiune: vizita lui Donald Trump, preşedintele SUA, şi vizita lui Vladimir Putin, preşedintele Rusiei.

Donald Trump s-a întrecut în declaraţii pe politică externă: şi niciuna care să determine România să se relaxeze. În schimb, relaxante pentru Moscova.

Ca să nu fie mai prejos, Putin, împreună cu Dodon- dovada vie că în Republica Moldova România e departe de a avea vreo imagine bună, au scos foarte nediplomatic limba la noi, cu glumiţe despre “Moldova mare”.

UE e în cofă. Brexitul e în linie dreaptă şi guvernul britanic a transmis un semnal dur Uniunii Europene- nu doar că nu regretă, dar nici nu vor face vreun compromis.

În Franţa se va schimba garnitura. Şi va fi fie una anti- UE, fie una care vrea regândirea UE pe cu totul alt calapod)

Turcia deja foloseşte oficialităţi pentru a transmite mesaje cel puţin dure spre SUA şi UE.

Vecinii noştri arată, toţi, ca nişte butelii sub presiune. Serbia reia chestiunea Kossovo cu declaraţii inflamante. Ucraina se consolează cu faptul că, ieşiţi la pensie, Biden şi administraţia Obama se vor mai gândi la poporul ucrainean din când în când….

Pe plan intern asistăm la un scandal de proporţii majore, care ridică suspiciuni rezonabile de trădare de ţară, cu privire la lideri importanţi din serviciile secrete şi magistratura românească.

În loc să profităm de cât timp de linişte va mai fi dat să avem, să mai respirăm economic şi să regândim radical strategiile noastre de politică externă şi de securitate, Secta îl îndeamnă însă pe preşedinte să bată apa în piuă cu un non-subiect, deja: al pseudo-justiţiei.

Cu alte cuvinte, ţara arde şi Iohannis luptă cu corupţia…..

Autor: Bogdan Duca

Sursa: Bogdan Duca

Share Button

DEZGHINIONIZARE. SCRISOARE ADRESATĂ MINISTRULUI FINANȚELOR

Share Button

ȘI UN RĂSPUNS PENTRU CEI (NU PREA MULȚI) CARE M-AU ÎNJURAT COPIOS CU ACEST PRILEJ: EU NU CER VERIFICAREA AVERII DOMNULUI IOHANNIS, CI VERIFICAREA UNOR AFIRMAȚII ALE DOMNULUI IOHANNIS

iohannis-ghinion

În campania electorală, domnul Klaus Iohannis a afirmat că ar fi achiziționat unele imobile în Sibiu cu bani obținuți din meditații. Iar dacă ceilalți profesori n-au reușit asemenea performanțe, e ghinionul lor. Așa cum se întâmplă adesea în România, afirmația aceasta năstrușnică a rămas fără consecințe.

Klaus Iohannis a câștigat alegerile și nimeni nu s-a ostenit să cerceteze dacă Iohannis a obținut, într-adevăr, o sumă atât de mare din meditații, dacă numărul elevilor pe care i-a meditat a fost atât de impresionant, dacă veniturile respective au fost declarate în fișa fiscală etc.etc.

Mai mult decât atât, dl Iohannis a pornit o luptă acerbă împotriva penalilor, a evazioniștilor, a tuturor celor care încalcă legea ori nu respectă supremația legii. Dânsul are un comportament ciudat în această privință. Pe de o parte spune că hotărârile justiției trebuie respectate, pe de alta, când e vorba de sine însuși, solicită revizuirea hotărârilor judecătorești definitive.

Pe de o parte cere ca cererile de judecare trebuie să-și urmeze cursul, pe de altă parte contestă calitatea unor judecători de a judeca, socotindu-i influențabili și cerând strămutarea proceselor. In această dublă măsură de abordare, e corect să știm dacă afirmația privind veniturile din meditații este corectă și dacă aceste venituri au urmat calea legală, în ce privește regimul fiscal. Așadar, eu nu solicit verificarea averii dlui Iohannis. Asta e treaba Agenției Naționale de Integritate. Eu solicit doar verificarea unei afirmații făcute de domnia sa.

E important să avem încredere în președintele nostru, să fim încredințați că spune întotdeauna adevărul. Îmi manifest speranța că ANAF Sibiu nu ne va da un răspuns ca în cazul Bechtel, cum că declarațiile fiscale respective nu se mai găsesc.

Iată și scrisoarea (întrebări și interpelări nu se depun până la 1 februarie): Domnului Viorel ŞTEFAN, Ministrul Finanţelor Publice Domnule Ministru, În perioada campaniei electorale prezidenţiale din anul 2014, domnul Klaus Iohannis, actualmente președinte al României, a afirmat că a achiziţionat, după 1990, un număr de imobile cu banii obţinuţi din meditaţii. Vă rog ca, evaluând veniturile declarate şi impozitele plătite de familia Iohannis în perioada specificată, să ne prezentaţi concluziile cu privire la veridicitatea acestei afirmaţii.

Deputat Varujan VOSGANIAN

Membru în Comisia pentru buget, finanţe, şi bănci.

Sursa: Varujan Vosganian

Share Button

Administrația Prezidențială recunoaște că CSAT și SRI lucrează în afara Constituției

Share Button

Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) a publicat luni, 16 ianuarie 2017, punctul de vedere al Departamentului Securității Naționale (DSN) din cadrul Administrației Prezidențiale cu privire la activitatea SRI în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției. Documentul, emis în urmă cu aproape un an, a fost redactat în contextul în care UNJR a solicitat CSAT, în baza Legii nr. 544/2001, comunicarea tuturor hotărârilor CSAT care privesc relația dintre serviciile de informații ale statului și justiție.

administratia-prezidentiala

Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a adresat o solicitare similară CSAT la data de 16 februarie 2016, adică exact în ziua redactării răspunsului adresat UNJR, dar non-răspunsul Administrației Prezidențiale nu clarifică niciuna dintre problemele pe care le-am ridicat. Considerăm îngrijorător modul discreționar în care Administrația Prezidențială înțelege să comunice sau nu informații esențiale despre buna funcționare a statului și a instituțiilor sale și ne întrebăm de ce punctul de vedere menționat nu a fost comunicat și către CRJ, din moment ce era deja redactat la data formulării solicitării noastre.

Ceea ce reprezintă însă un semnal de alarmă mult mai grav relevat de adresa DSN este disprețul față de normele constituționale și principiile democratice care reiese din modul în care CSAT a angajat SRI în lupta anticorupție, dispreț care cu timpul a evoluat și s-a constituit într-un veritabil sistem de legiferare secret și nedemocratic, ce funcționează în paralel cu și independent față de statul de drept instituit prin Constituție.

Practic, comunicatul DSN admite că CSAT a completat” Legea nr. 51/1991 privind Securitatea Națională pe căi extra-legale, adică prin intermediul hotărârilor acestui for și a diverselor strategii din domeniul securității și apărării naționale, cu scopul de a permite, facilita și spori implicarea serviciilor de informații în domeniul luptei împotriva corupției, în afara cadrului legal existent.

Motivul pentru care CSAT a decis să recurgă la astfel de mijloace este că „elaborarea și adoptarea Legii nr. 51/1991 s-a realizat într-o perioadă incipientă a democrației post-comuniste, în care corupția nu căpătase valențe de fenomen”. Justificarea halucinantă oferită de CSAT denotă o gravă lipsă de respect față de principiile constituționale ce guvernează exercițiul democrației în România, care nu permit unei instituții a statului să desconsidere și să ignore o lege aflată în vigoare. Chiar dacă Legea nr. 51/1991 ar fi inadecvată în contextul amenințărilor curente la adresa securității naționale a României, ea reprezintă în continuare expresia voinței Parlamentului, unica autoritate legiuitoare a țării, fiind obligatorie, în forma sa curentă, inclusiv pentru SRI și CSAT. Inadecvarea unei legi la situația de fapt se corectează doar prin mecanismele prevăzute de Constituție, adică prin modificarea ei în Parlament, în mod transparent, nu prin completarea ei ilegală prin intermediul unor acte cu forță juridică inferioară emise ca urmare a aprecierilor unilaterale venite din partea instituții care nu poate legifera.

Și mai îngrijorător este faptul că din 2005 (adică de când „CSAT a integrat problema corupției în structura Strategiei de securitate națională, ca factor de risc si obiectiv de securitate”) și până în prezent s-a preferat ca „legiferarea” în domeniul anti-corupției să rămână în afara cadrului legal și deci a condițiilor de transparență esențiale pentru orice democrație funcțională. Nu vorbim deci de o conduită neconstituțională izolată a CSAT, ci de participarea acestei instituții la crearea și menținerea unui sistem paralel de acțiune a statului în domeniul anticorupției, sistem a cărui întindere, practici și efecte nu pot fi cunoscute pe deplin din cauza caracterului său predominant clasificat.

Nici motivele invocate pentru justificarea acțiunilor nedemocratice ale CSAT nu sunt convingătoare. Astfel, punctul de vedere al DSN vorbește despre dezideratul „prevenirii accesului in funcții publice a persoanelor corupte”, dar nu explică de ce este necesară implicarea SRI pentru atingerea acestui obiectiv, fiind vorba de o problemă care ține exclusiv de înfăptuirea justiției. Singurele condiții necesare pentru prevenirea accesului unei persoane corupte într-o funcție de conducere sunt o prevedere legală în acest sens coroborată cu o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare pentru o faptă de corupție, a cărei pronunțare și aplicare exclud prin definiție intervenția vreunui serviciu de informații. Rămân astfel de lămurit motivul pentru care CSAT consideră că sistemul de justiție din România nu este suficient pentru a preveni accesul persoanelor corupte în funcții de conducere, motivul pentru care această lacună percepută de CSAT nu poate fi corectată decât prin înfăptuirea unei justiții paralele prin intermediul SRI precum și modul efectiv în care SRI acționează pentru a preveni accesul persoanelor corupte în funcții de conducere.

O altă gravă problemă a activității CSAT o reprezintă recunoașterea și acceptarea colaborării extralegale dintre serviciile de informații și organele de urmărire penală, prin intermediul așa numitelor „echipe mixte” la care face referire răspunsul DSN. O astfel de colaborare nu poate reprezenta rezultatul aplicării prevederilor legale existente sau trecute, întrucât acestea delimitează clar sfera culegerii de informații de sfera urmării penale, cele doua activități având obiective, mijloace și proceduri diferite. Ca atare, confuzia de atribuții între cele două domenii este tot o consecință a modului nedemocratic în care CSAT a modelat cadrul legal existent cu nesocotirea principiilor constituționale, o astfel de imixtiune a serviciilor de informații în sfera urmăririi penale nefiind acceptabilă într-o societate democratică.

În consecință, atragem atenția că practica CSAT de a completa cadrul legal existent în domeniul securității naționale prin intermediul unor acte normative clasificate, cu forță juridică inferioară legii, este neconstituțională și pune în primejdie gravă caracterul democratic al statului român. Faptul că sistemul instituit de CSAT există necontestat de mai bine de doisprezece ani denotă că nu avem de-a face cu o simplă omisiune ocazională din partea acestei instituții, ci cu o practică bine înrădăcinată care sfidează principiile democratice înscrise în Constituție.

Amenințări la adresa siguranței sau stabilității statului există în absolut orice democrație, dar combaterea lor nu se poate realiza decât tot prin mecanisme supuse controlului democratic, în caz contrar existând riscul subminării democrației chiar prin acțiunile menite să o protejeze.

În sfârșit, solicităm CSAT să adopte și să publice cât mai rapid un punct de vedere oficial privind caracterul neconstituțional al practicii sale din ultimii doisprezece ani, precum și măsurile ce urmează a fi luate pentru a readuce integral în legalitate politica statului român în domeniul luptei anticorupție.

Georgiana Iorgulescu

Director Executiv

Centrul de Resurse Juridice

Sursa: Cotidianul

Share Button