Archive for Avocati
Magistratii desfiinteaza Guvernul in privinta invocarii securitatii nationale
Eliminarea unor drepturi si diminuarea substantiala a altora, anuntate de Guvern in vederea restabilirii echilibrului bugetar, sunt de natura sa puna in pericol securitatea si siguranta nationala, invocate ca argumentari, sustine Asociatia Magistratilor din Romania (AMR).
Astfel, potrivit unui comunicat remis de AMR, este exclusa folosirea argumentelor care vizeaza siguranta si securitatea nationale.
AMR arata ca invocarea sigurantei nationale ca temei al restrangerii dreptului contravine conceptului de siguranta nationala prevazut de articolul 1 din Legea nr. 51/1991, care, definind aceasta notiune, fixeaza una dintre componentele sale ca fiind asigurarea unui climat de exercitare neingradita a drepturilor, libertatilor cetatenilor, adica exercitarea lor plenara, si nu ingradirea acestora.
Mai mult, arata reprezentantii asociatiei, nu se incadreaza in niciunul din cazurile mentionate expres la articolul 3 din Lege, in care sunt enumerate, limitativ, actiunile ce constituie amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei (atac armat, atac terorist, atac la sanatatea populatiei).
“Intr-o simpla logica semantica, siguranta nationala ar trebui sa priveasca intreaga natiune romana si nu doar o parte a ei, respectiv categoria bugetarilor, supusi exclusiv masurilor de austeritate”, se arata in comunicatul AMR.
Prin restrangerea exercitarii drepturilor si libertatilor in considerentul articolului 53 din Constitutie, nu trebuie sa se urmareasca “cauzarea unui prejudiciu patrimonial, asa cum incearca guvernul sa procedeze prin aplicarea masurilor de reducere”, potrivit magistratilor, care sustin ca Executivul nu a garantat ca diminuarile salariale si din pensii vor fi restituie la incetarea starii care a determinat masura respectiva generata de criza, a carei limitare in timp nici nu este stabilita, ele fiind supuse unei conditii suspensive.
Principiile articolului 53, aplicate gresit
Pe de alta parte, magistratii acuza guvernul ca nu a respectat in integralitatea principiile articolului 53, pe care le-a aplicat gresit.
Concret, nu s-ar fi respectat principiul nediscriminarii, in sensul ca trebuie sa fie aplicabila intregii populatii, conform sintagmei utilizate “nationala”.
Ori, potrivit masurilor dispuse de aceste legi, vizat este in mod exclusiv doar personalul din sectorul bugetar si pensionarii, fiind exclusi de la aplicarea cu caracter general, sectorul privat, precum si salariatii regiilor autonome si a celorlalte companii, la care Statul este actionar, ale caror venituri implica si o componenta bugetara importanta.
De asemenea, AMR arata ca masura nu este proportionala nici cu situatia care a determinat-o, “intrucat prin aplicarea reducerilor prevazute de Guvern, se obtine efectul contrar celui urmarit de articolul 53 din Constitutie, respectiv adancirea starii de pauperitate a unor categorii sociale si nicidecum sustinerea economica a acestora pe vreme de criza, asa cum statul s-a obligat prin norme interne si prevederi internationale”, ceea ce reiese din faptul ca propunerile Guvernului nu sunt insotite de masuri menite sa ajute populatia pe vreme de criza, contrar scopurilor declarate prin Strategia de siguranta nationala.
“Dimpotriva, se constata din economia legii privind reducerea pensiilor si salariilor, ca aceasta este insotita de alte reduceri si de alte masuri de eliminare a unor drepturi de natura economica”, sustine AMR.
“Criza economica nu poate constitui un pretext de ingradire a unor drepturi si libertati fundamentale, protejate constitutional si, mai larg, la nivel international”, concluzioneaza AMR.
sursa: NewsIn
Prinşi în fustele Justiţiei (II)
* “E mai uşor să apăraţi decât să acuzaţi, nu-i aşa?”, mă întreabă cineva, cu un soi de curiozitate insinuantă. “Dimpotrivă”, îi răspund din prima, fără vreo explicaţie. Păi, acuzatorul n-are cu nimeni o relaţie contractuală, statul, ca titular al acţiunii penale, e o construcţie impersonală. Nu te trage niciodată de mânecă pentru a-ţi reproşa ceva anume. Cu statul ăsta în spate te simţi puternic, într-atât de puternic încât faci din lege o jucărie din plastilină.
Pe care, deseori, o forţezi după bunul plac, doar-doar ajungi unde ţi-ai propus în anchetă. Cu timpul începi să crezi că-ţi este permis orice, că eşti mai presus de legi. Oamenii care îţi intră în birou sunt vinovaţi pe jumătate, rămâne ca tu să decizi restul. În mâna ta stă libertatea lor, şi cine este curat în totalitate? Din scaunul în care te închipui infailibil şi inamovibil, nuanţele îşi pierd importanţa şi chiar dispar, ca să nu te încurce cumva în chirurgia judiciară. Pe când apărătorul lucrează tocmai cu bucata asta de omenesc, sensibilă şi dureroasă.
Fiecare individ este o poveste de emoţii şi lacrimi şi de aceea nu-l poţi ignora, apar sentimentele, resentimentele, remuşcările, prejudecăţile, mustrările, sufletul adică. În relaţia contractuală cu clientul pui nu numai ştiinţa ta de carte, ci şi hălci de suflet, căci altfel nu e de conceput. Şi cum Dumnezeu să fie mai uşor să aperi? Cum, când e atâta omenesc în cazna apărării?
* Undeva, pe întinsoarea judiciară a României, pe masa completului de judecată, observ un calendar. Triunghiul de carton în care sunt înşirate zilele şi lunile finitudinii noastre înţărcuite cronologic are pe latura dinspre public un moto luat parcă din teatrele de comedie. “Râzi mai mult, fii mai vesel!”, scrie stupefiant pe dreptunghiul de hârtie aşezat acolo de o mână neinspirată. Şi cinică deopotrivă, pentru că cine e în stare să se veselească în sala în care, adesea, plâng şi victimele şi criminalii? Să râzi când un semen de-al tău e condamnat la ani grei de temniţă? Ori când violatorul sau tâlharul e achitat? În Infern nu se râde, oameni buni, şi nici pomeneală de veselie! Iar justiţia penală e taman faţa pământeană a Infernului…
* Justiţia nu-i decât un “mecanism complicat înadins, cu ajutorul căruia fiecare din adversari luptă să ajungă cât mai târziu la numărul 350 - adică la judecata definitivă. La dreptate - când se întâmplă ca o hotărâre să fie într-adevăr şi dreaptă…” Ca jurist nu am a-l contrazice pe ilustrul meu coleg, Cezar Petrescu, dar o remarcă se impune totuşi. Adesea, lentoarea asta deloc nouă a “mecanismului” e singura cale spre o hotărâre dreaptă. Fiindcă, se ştie, “politica e moartea noastră”, a românilor, aşadar implicit şi a ideii de justiţie. Iar când magistratul se subordonează politicianului, menirea avocatului e tocmai întârzierea verdictului.
Timpul toceşte pofta de răzbunare penală sau de şantaj prin mijlocirea judecătorului, le face inactuale. În culisele dosarului, între termenele lungi, părţile beligerante au răgazul tranzacţionării, şi atunci interesul condamnării “proscrisului” dispare. Îi ia locul altul, mai stringent. Păpuşarii din Justiţie se schimbă întruna, şi de aici priorităţile mereu altele în trierea inculpaţilor din motive politice.
“Complicarea înadins” a Justiţiei este, nici mai mult, nici mai puţin, reacţia de apărare a sistemului împotriva abuzului din afară, îndeosebi dinspre statul discreţionar. Un proces penal rapid în România, în pricinile comandate politic, înseamnă anularea oricărei idei de justiţie, aşa că nu vă pripiţi cu modelele de import!
* “Judecata e ca apa, rupe unde poate”, mi se destăinuie, oftând amar, un bătrân magistrat. A ieşit de-o groază de ani din sistemul judiciar şi distanţarea asta îl sileşte la luciditate. La remarce necuprinse în studiile oficiale asupra Justiţiei de la noi. Aşadar, unde malul e şubred, judecata înaintează cu bolboroci şi macină sorţi, e exemplară. Dură, dar dreaptă, chipurile! Dimpotrivă, unde malul e întărit cu fel de fel de proptele, judecata o ia îndărăt, îşi caută altă albie. Trăieşte doar refluxurile. În România, ca să ai maluri solide, e nevoie de “stabilopozi” politici ori “necivili”. În rest, eşti în bătaia valurilor…
* “Ca om simplu n-aş vrea să am un proces în România”, ne-o spune pe şleau preşedinta Uniunii Naţionale a Judecătorilor.
Şi când te gândeşti că Duiliu Zamfirescu era de părere că “Dacă vrei să judeci, trebuie să aibi puterea de a te desface de nenumăratele prejudecăţi ce-ţi întunecă vederea”! Şi, atunci, cum o mai judeca oare doamna magistrat, că zicerea dumisale e ditamai prejudecata? Sinceritatea îi e dezarmantă şi face de prisos orice comentariu. E definitivă şi irevocabilă, ca o hotărâre executorie. Dar o speranţă pâlpâie totuşi: să urcăm fiecare din categoria de “oameni simpli” în cea de “oameni speciali”. De inşi privilegiaţi ai Justiţiei, cu imunităţi felurite, de “rude bune şi atente” ale acesteia.
Marian Nazat
sursa: adevarul.ro
Revolta celor 300 din Justiţie
Numărul magistraţilor care protestează împotriva promovărilor oculte făcute de CSM a crescut în două zile de la 30 la 300. Revolta, fără precedent, capătă noi dimensiuni: ies la iveală numiri la ÎCCJ în funcţie de interesele unor grupuri, şi nu pe competenţe profesionale.
Magistraţii protestatari spun că promovarea pe incompetenţă atrage după sine corupţia, ca formă de plată a ascensiunii profesionale. Ei îşi argumentează poziţia pe exemplul concret al judecătorului Cristian Jipa, promovat în septembrie 2009 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, deşi în timpul examenului (doar un interviu cu membrii CSM) nu a ştiut răspunsurile la întrebări. După numai câteva zile de la numirea la ICCJ, Cristian Jipa a apărut în dosarul penal al senatorului PSD Cătălin Voicu în calitate de învinuit de complicitate la trafic de influenţă, după cum rezultă din stenograme. De asemenea, protestatarii sunt revoltaţi de faptul că Jipa, ca şi colegul său de la ICCJ Florin Costiniu, este lăsat de CSM să intre în continuare în sălile de judecată, deşi, cei doi fiind oficial puşi sub acuzare de DNA, nu mai au autoritatea morală necesară dreptei judecăţi. Promovările oculte de la CSM nu datează de scurt timp, ci de ani de zile, spun protestatarii. De ce este important ca la ICCJ să ajungă doar judecători care ştiu carte şi sunt „curaţi”? Pentru că ICCJ este instanţa supremă unde se dau hotărâri definitive, care apoi devin modele obligatorii pentru judecătorii de la niveluri inferioare: curţi de apel, tribunale, judecătorii. Poate un judecător suprem acuzat de corupţie să fie un model de urmat pentru judecătorii de la instanţele inferioare? CSM este somat să răspundă tranşant, clar la această întrebare. Până acum nu a făcut-o.
S-au promovat între ei la ICCJ
Potrivit celor 300 de magistraţi protestatari (din numărul total de 4.000), „practicile oculte” ale CSM au început în perioada 2003-2004 - cel mai scurt mandat al unor magistraţi aleşi în CSM (alegerile au fost la sfârşitul anului 2002 pentru patru ani), întrerupt prin modificări constituţionale (revizuirea din 2003, cu legislaţia aferentă) care trebuiau aplicate începând din 2005. Potrivit magistraţilor protestatari, între 2003 şi 2004 „membrii CSM s-au promovat între ei la ICCJ şi, pe deasupra, i-au numit şi pe cei recomandaţi de fosta putere politică”. În acele împrejurări a ajuns la ICCJ Cristina Tarcea, secretarul de stat al ministrului Justiţiei de atunci, Rodica Stănoiu. Tarcea era doar judecător de judecătorie, nerespectându-se normele legale potrivit cărora la ICCJ pot ajunge doar judecători de la tribunale şi curţi de apel. Pe deasupra, Tarcea nu avea evaluarea din sala de judecată, deoarece era secretar de stat (evaluarea atitudinii în sala de judecată era o altă condiţie esenţială). Un alt caz de promovare fără evaluarea de judecător a fost cel al lui Iulian Dragomir, vicepreşedintele Curţii de Apel Bucureşti, detaşat la Oficiul Naţional de Combatere a Spălării Banilor, de unde a ajuns la ICCJ. De asemenea, nici procurorii Ioan Griga şi Despina Mihai, promovaţi la ICCJ, nu aveau evaluare, pentru că nu au fost judecători.
Cazuri de promovări între membrii CSM din perioada 2003-2004 sunt cele ale judecătorilor Gheorghe Buta (atunci ales în CSM de Curtea de Apel Cluj), Rodica Cosma (aleasă în CSM ca preşedinte al Tribunalului Braşov), preşedintele Tribunalului Timişoara, Silvia Nabela, şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Vasile Alecsandri. Ultima promovare similară, cu rol de picătură ce a umplut paharul, a fost cea a secretarului general al CSM, Alina Corbu, despre care România liberă a relatat deja.
Nu se ştie cum se fac promovările la ICCJ
Judecătorii protestatari nu cunosc criteriile în baza cărora CSM face promovările la ICCJ. Judecători precum Lavinia Lefterache, Francesca Vasile şi Gabriel Balaşa au răspuns perfect la întrebări, dar au fost respinşi; în schimb, spre exemplu, Cristian Jipa, acuzat acum de corupţie, nu a ştiut răspunsurile, dar a fost promovat. Trist este că nu se pot contesta aceste examene. „Putem contesta la ICCJ promovările facute de CSM, dar fără finalitate, pentru că acolo practic tot ei judecă. Dacă vrem să deducem criteriile de promovabilitate ale CSM, putem citi întrebările. Candidaţilor respinşi li se pun întrebări cu grad mare de dificultate, iar întrebările puse celor care trebuie să promoveze sunt de multe ori hilare. Chiar dacă răspunzi bine la întrebări grele, tot eşti respins şi nu ştii de ce, pentru că nu se motivează. Noi am atenţionat opinia publică asupra acestor practici încă din 2006, dar nu ne-a băgat nimeni în seamă”, spu-ne judecătorul protestatar Cristi Danileţ.
Cum a ajuns Vasile Alecsandri la ICCJ
Vasile Alecsandri a fost ales membru CSM în 2002 de către procurorii de pe raza Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, probabil ca rasplată pentru sprijinul dat PDSR (acum PSD) în campania electorală din anul 2000, după cum apare într-o scrisoare redactată de trezorierul PSD Bacău, Ionel Creţu.
În anul 2004, Alecsandri a fost promovat ca judecător la ICCJ (deşi nu avea evaluare pentru activitatea ca judecător în sala de judecată). Imediat după numirea la ICCJ nu mai avea dreptul să activeze la CSM, pentru că a fost trimis acolo să reprezinte interesele procurorilor, nu pe cele ale judecătorilor. Cu toate acestea, Vasile Alecsandri a activat la CSM. Mai mult, el s-a ocupat de avizarea candidaturilor la CSM pentru ultimele alegeri. Vorbind în termeni juridici, aceste avizări sunt nule de drept, ceea ce ar trebui să atragă după sine nulitatea tuturor hotărârilor CSM adoptate în ultimii şase ani, dacă ar fi să respectăm legea cu stricteţe. Vasile Alecsandri a fost judecător la ICCJ, de unde s-a pensionat. Pensia lui este de 80% din ultimul salariu, care poate fi de circa 150 milioane lei vechi.
Record CSM: dimineaţă a respins un candidat, după-amiază l-a admis
Promovarea la ICCJ a judecătorului Săndel Macavei poate defini exact criteriile în baza cărora CSM face promovările. Săndel Macavei s-a înscris la două concursuri de promovare la ICCJ anunţate de CSM. Interviurile pentru ambele concursuri au avut loc în aceeaşi zi. Dimineaţa, Macavei nu a ştiut răspunsurile la întrebările puse de membrii CSM. După-amiaza însă, a fost excepţional şi a fost admis. Parcursul judecătorului Macavei a rămas şi acum un mister pentru magistraţii protestatari. Interviurile au fost postate pe www.juridice.ro şi pot fi vizualizate de către cititorii României libere.
Sofica Dumitraşcu - de la scandal la promovare
Un alt caz neclar de promovare la ICCJ a fost cel al judecătoarei Sofica Dumitraşcu. În anul 2000, a hotărât eliberarea kurdului Mehmet Fahti Kesser, acuzat de spălare de bani. A urmat un scandal de presă, în timpul căruia Sofica Dumitraşcu a părăsit magistratura. După un stagiu scurt de avocatură, Dumitraşcu a devenit din nou judecător la Curtea de Apel Bucureşti, fiind implicată în eliberarea lui Omar Hayssam (în baza unei adeverinţe medicale), acuzat de răpirea jurnaliştilor români la Bagdad. Apoi, Dumitraşcu a fost promovată la ICCJ.
Iata mai jos textul integral al protestului judecatorilor, asa cum apare el pe blogul judecatorului Adrian Neacsu, dar si numele semnatarilor acestui protest care se constituie intr-o veritabila palatforma pentru reformarea profunda a justitiei.
“INTEGRITATE şi DEMNITATE
Protestăm împotriva încălcării normelor eticii profesionale. Fiecare judecător şi procuror este dator să asigure respectarea valorilor profesiei: integritate şi demnitate.
I. Cerem C.S.M. o poziţie fermă şi neechivocă asupra încălcării normelor de etică ale profesiei. Făcând dreptate pentru alţii, trebuie să avem puterea să facem dreptate corpului magistraţilor şi să redăm demnitatea profesiei. Obiectivitatea soluţionării unei cauze nu înseamnă tăcerea asupra motivelor care au condus la apariţia acelei situaţii.
Solicităm C.S.M. să aibă o poziţie clară privind posibilitatea de a intra în şedinţa de judecată a acelora faţă de care a început urmărirea penală.
Cerem C.S.M. măsuri ferme pentru asanarea sistemului judiciar, încălcările Codului deontologic fiind la fel de nocive ca şi faptele de corupţie. C.S.M. are datoria sa analizeze nu doar comportamentul celor care sunt subiecţi ai unei anchete penale, dar şi comportamentul celor care au încălcat normele etice fără ca prin aceasta să se comită infracţiuni.
II. Cerem suspendarea procedurii de numire la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie până la clarificarea modalităţii în care judecători ulterior anchetaţi de D.N.A. au acces la cea mai înaltă poziţie în sistemul judiciar.
Demnitatea profesiei nu permite încurajarea unui sistem netransparent şi discreţionar în care criteriile de numire într-o funcţie ce presupune demnitate şi onoare au devenit din ce în ce mai oculte.
Solicităm membrilor C.S.M. să se pronunţe asupra vocaţiei de a se înscrie pe lista de candidaţi în vederea promovării la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a membrilor C.S.M. în funcţie, Secretarului General, Secretarului adjunct şi a directorilor de direcţii.
Acest protest a fost inaintat Plenului CSM in aceasta dimineata, astfel incat sa fie luat in discutie inaintea trecerii la pucntul de pe ordinea zi privind numirea judecatorilor la ICCJ.”
Către
Consiliul Superior al Magistraturii
Doamnei Florica Bejinaru,
Preşedinte al C.S.M.,
Stimată doamnă preşedinte,
Judecătorii semnatari ai prezentului protest vă solicităm să supuneţi dezbaterii plenului documentul de mai jos. Întrucât semnăturile au fost centralizate electronic, ele nu apar olograf decât pe listele întocmite local, însă acest protest este asumat direct de fiecare judecător al cărui nume apare în finalul documentului.
Jud. Lavinia Lefterache, Curtea de Apel Bucureşti
Jud. Francisca Vasile, Curtea de Apel Bucureşti
Jud. Dana Gârbovan, Curtea de Apel Cluj
Jud. Lăcrămioara Axinte, Tribunalul Botoşani
Jud. Anca Pop, Curtea de Apel Cluj
Jud. Ioana Tripon, Curtea de Apel Cluj
Jud. Sergiu Bobos, Curtea de Apel Cluj
Jud. Daniela Griga, Curtea de Apel Cluj
Jud. Cristina Mănăstireanu, Curtea de Apel Cluj
Jud. Laura Dima, Curtea de Apel Cluj
Jud. Valentin Chitidean, Curtea de Apel Cluj
Jud. Vasile Goja, Curtea de Apel Cluj
Jud. Adina Daria Lupea, Curtea de Apel Cluj
Jud. Irinel Andrei, Curtea de Apel Cluj
Jud. Liviu Ungur, Curtea de Apel Cluj
Jud. Mădălina Afrăsinie, Tribunalul Bucureşti
Jud. Amer Jabre, Tribunalul Bucureşti
Jud. Cecilia Jabre, Tribunalul Bucureşti
Jud. Alexandru Şerban, Curtea de Apel Braşov
Jud. Aurelian Câdea, Tribunalul Dolj
Jud. Cristi Danileţ, Judecătoria Oradea
Jud. Dana Erdei, Judecătoria Oradea
Jud. Mirea Loreley, Judecătoria Oradea
Jud. Florentina Sandu, Judecătoria Oradea
Jud. Marcela Teaha, Judecătoria Oradea
Jud. Florin Bendea, Judecătoria Oradea
Jud. Maria Verdes, Judecătoria Oradea
Jud. Alin Vasonan, Judecătoria Oradea
Jud. Florin Popa, Judecătoria Oradea
Jud. Ovidiu Ciuma, Judecătoria Oradea
Jud. Marian Racolta, Judecătoria Oradea
Jud. Călin Tătar, Judecătoria Huedin
Jud. Simona Jeni Matei, Judecătoria Huedin
Jud. Daniel Mirăuţă, Judecătoria Iaşi
Jud. Florin Niţă, Judecătoria Brăila
Jud. Diana Mihaela Cotoi, Tribunalul Olt
Jud. Adrian Toni Neacşu, Tribunalul Vrancea
Jud. Simona Marinescu, Curtea de Apel Oradea
Jud. Aurelia Lenuţa Stan, Curtea de Apel Oradea
Jud. Doina Trif, Curtea de Apel Oradea
Jud. Felicia Toader, Curtea de Apel Oradea
Jud. Doina Maduta, Curtea de Apel Oradea
Jud. Florica Roman, Curtea de Apel Oradea
Jud. Dana Cigan, Curtea de Apel Oradea
Jud. Alin Doica, Tribunalul Cluj
Jud. Oana Tatu, Tribunalul Cluj
Jud. Monica Trofin, Tribunalul Cluj
Jud. Alexandrina Marin, Tribunalul Cluj
Jud. Florin Lupaşcu, Judecătoria Târgu-Mureş
Jud. Mihaela Grozescu, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti
Jud. Valentina Petrescu, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti
Jud. Beatrice Ramaşcanu, Tribunalul Bucureşti
Jud. Ana Maria Puiu, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
Jud. Mădălina Văduva, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti
Jud. Daniel Nicola Gheorghiu, Judecătoria Tulcea
Jud. Gabriel Bălaşa, Tribunalul Dâmboviţa
Jud. Lavinia Cîrciumaru, Judecătoria Constanţa
Jud. Tranca Anamaria, Tribunalul Bucureşti
Jud. Matei Dorel George, Tribunalul Bucureşti
Jud. Mihaela Vasiescu, Curtea de Apel Târgu-Mureş
Jud. Dan Andrei Enescu, Curtea de Apel Ploieşti
Jud. Falcan Claudiu Daniel, Judecătoria Drobeta Turnu Severin
Jud. Cornel Dobranişte, Curtea de Apel Bucureşti
Jud. Sorin Vasilescu, Tribunalul Bucureşti
Jud. Liviu Zidaru, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti
Jud. Adrian Vank, Judecătoria Brăila
Jud. Gheorghe Moroşanu, Judecătoria Bicaz
Jud. Adam Raluca, Judecătoria Timişoara
Jud. Aman Maria Rodica Antoaneta, Judecătoria Timişoara
Jud. Anastasescu Anca, Judecătoria Timişoara
Jud. Balan Mihai Andrei, Judecătoria Timişoara
Jud. Bălan Ciprian Manuel, Judecătoria Timişoara
Jud. Borza Rodica, Judecătoria Timişoara
Jud. Bugarin Miliţa Judecătoria Timişoara
Jud. Burdan Adina Monica Judecătoria Timişoara
Jud. Caloianu Doina, Judecătoria Timişoara
Jud. Ciocsirescu Monica, Judecătoria Timişoara
Jud. Corobană Eduard Claudiu, Judecătoria Timişoara
Jud. Dumitrescu Gabriela, Judecătoria Timişoara
Jud. Falcan Daniela, Judecătoria Timişoara
Jud. Godean Camelia, Judecătoria Timişoara
Jud. Hantea Gianina, Judecătoria Timişoara
Jud. Isai Angela, Judecătoria Timişoara
Jud. Mandru Luminiţa, Judecătoria Timişoara
Jud. Neda Raluca, Judecătoria Timişoara
Jud. Nica Ana Maria, Judecătoria Timişoara
Jud. Nica Felix Cristian, Judecătoria Timişoara
Jud. Rotuna Alina, Judecătoria Timişoara
Jud. Tira Anişoara Corina, Judecătoria Timişoara
Jud. Sogor Lenuţa, Judecătoria Timişoara
Jud. Simona Neacşu, Judecătoria Buftea
Jud. Cătălin Chiriţă, Tribunalul Militar Iaşi
Jud. Mirela Diţă, Tribunalul Vrancea
Jud. Mihaela Corbu, Judecătoria Focşani
Jud. Luminiţa Soare, Judecătoria Focşani
Jud. Emilia Botezatu, Judecătoria Focşani
Jud. Luminiţa Duţă, Judecătoria Focşani
Jud. Oana Jelea, Judecătoria Focşani
Jud. Dinu Jelea, Judecătoria Focşani
Jud. Angelica Cruceanu, Judecătoria Focşani
Jud. Andrea Chiş, Curtea de Apel Cluj
Jud. Marta Vitoş, Curtea de Apel Cluj
Jud. Eduard Smintina, Tribunalul Timiş
Jud. Andra Andrei, Tribunalul Timiş
Jud. Alexandrina Ioja, Tribunalul Timiş
Jud. Cristina Didraga, Tribunalul Timiş
Jud. Cristina Popovici, Tribunalul Timiş
Jud. Florentina Parvu, Tribunalul Timiş
Jud. Ioan Popescu, Tribunalul Timiş
Jud. Nela-Adelia Florea, Tribunalul Timiş
Jud. Ioana-Mirela Ionescu, Tribunalul Timiş
Jud. Mircea Todor, Tribunalul Timiş
Jud. Gabriela Baragan, Tribunalul Timiş
Jud. Emilia Cioaba, Tribunalul Timiş
Jud. Zorina Horvath, Tribunalul Timiş
Jud. Lucian Marian, Judecătoria Cluj
Jud. Radu Herciu, Tribunalul Timiş
Jud. Mihaela Meauca, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
Jud. Elena Simion, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
Jud. Alina Loredana Popescu, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
Jud. Adriana Eneache, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
Jud. Savin Valentin, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
Jud. Amelia Farmathy, Curtea de Apel Bucureşti
Jud. Dorina Zeca, Curtea de Apel Bucureşti
Jud. Cornel Dobranişte, Curtea de Apel Bucureşti
Jud. Petrică Arbănaş, Curtea de Apel Bucureşti
Jud. Elena Luissa Udrea, Curtea de Apel Bucureşti
Jud. Adela Bodea, Curtea de Apel Bucureşti
Jud. Lucia Uţă, Curtea de Apel Bucureşti
Jud. Carmen Comşa Georgiana, Curtea de Apel Bucureşti
Jud. Magdalena Petre, Curtea de Apel Bucureşti
Jud. Bianca Scrob, Curtea de Apel Bucureşti
Jud. Elena Daniela Opriş, Curtea de Apel Bucureşti
Jud. Veronica Cîrstoiu, Curtea de Apel Bucureşti
Jud. Liliana Bordescu, Curtea de Apel Bucureşti
Jud. Motolea Marius, Curtea de Apel Alba
Jud. Marius Ionescu, Curtea de Apel Alba
Jud. Lucian Ghermna, Curtea de Apel Alba
Jud. Nicolae Turbacă, Curtea de Apel Alba
Jud. Mirela Pop, Curtea de Apel Alba
Jud. Nicoleta Nanea, Curtea de Apel Alba
Jud. Monica Cismaru, Curtea de Apel Alba
Jud. Mariana Clonţa, Curtea de Apel Alba
Jud. Carmen Fit, Curtea de Apel Alba
Jud. Dumitrita Piciarcă, Curtea de Apel Bucureşti
Jud. Adriana Băjan, Curtea de Apel Bucureşti
Jud. Găgescu Risulea, Curtea de Apel Bucureşti
Jud. Croiu Carmen, Curtea de Apel Bucureşti
Jud. Damian Dolache, Curtea de Apel Bucureşti
Proc. D. Burdeja, Parchetul de pe lângă CAB
Proc. Alexa Nuţă, Parchetul de pe lângă CAB
Proc. Borlic Diana, Parchetul de pe lângă CAB
Proc. Vlad Cătălin, Parchetul de pe lângă CAB
Proc. Sorin Chinasi, Parchetul de pe lângă CAB
Proc. Ramona Elena Ruxandra, DIICOT
Proc. Laura Endi, DIICOT
Proc. Stefănescu L. , DIICOT
Proc. Iuliana Ciorcă, DIICOT
Jud. Mironescu D., Curtea de Apel Bucureşti
Jud. Carmen Găină, Curtea de Apel Bucureşti
Jud. Cirpian Coadă, Tribunalul Constanţa
Jud. Gheorghe Valentina, Curtea de Apel Ploieşti
Jud. Tudose Ana Roxana, Curtea de Apel Ploieşti
Jud. Georgescu Cristina, ,Curtea de Apel Ploieşti
Jud. Craciunoiu Lucian, ,Curtea de Apel Ploieşti
Jud. Frăsinescu Paul, Curtea de Apel Ploieşti
Jud. Mărăcineanu Vasile, Curtea de Apel Ploieşti
Jud. Fieraru Ştefan, ,Curtea de Apel Ploieşti
Jud. Radu Adriana, Curtea de Apel Ploieşti
Jud. Dinu Florentina, Curtea de Apel Ploieşti
Jud. Mitu Teodor, Curtea de Apel Ploieşti
Jud. Secreţeanu Adriana, Curtea de Apel Ploieşti
Jud. Andreea Vasile, Curtea de Apel Bucureşti
Jud. Iulia Diaconaru, Tribunalul Iaşi
Jud. Ciprian Petruş Diaconaru, Judecătoria Iaşi
Jud. Anamaria Chiroi, Judecătoria Brăila
Jud. Virgil Şerban, Judecătoria Brăila
Jud. Claudia Bouleanu, Judecătoria Brăila
Jud. Mirela Ceolpan, Judecătoria Brăila
Jud. Florin Dumitru, Judecătoria Brăila
Jud. Veronica Nae, Judecătoria Brăila
Jud. Speranţa Diaconescu Macarenco, Judecătoria Brăila
Jud. Nicoleta Dogariu, Judecătoria Brăila
Jud. Monica Niculescu, Curtea de Apel Bucureşti
ONDINE GHERGUT
sursa: romanialibera.ro
Micşoraţi şpăgile nesimţite din Justiţie!
În timp ce guvernul vrea să micşoreze pensiile magistraţilor, DNA vine cu o informaţie năucitoare referitoare la veniturile unora din această breaslă: nivelul şpăgii la instanţa supremă ar fi ajuns la peste 200.000 de euro pentru un dosar soluţionat favorabil. Procurorii spun că unul din regii asfaltului, Costel Căşuneanu, ar fi dat 260.000 de euro mită la Înalta Curte, prin intermediul senatorului PSD Cătălin Voicu, pentru a câştiga un proces. Cei doi susţin că nu e vorba de şpagă ci de un împrumut; în plus, nici un judecător nu a fost încă învinuit pentru luare de mită. Până când instanţa va decide care a fost destinaţia reală a banilor, suntem nevoiţi să plecăm de la prezumţia de responsabilitate a procurorilor anticorupţie. Şi aceasta pentru că este greu de acceptat că o instituţie precum DNA poate face publice informaţii atât de grave fără să aibă anumite dovezi.
Revenind la cuantumul mitei, acesta este - aşa cum am mai spus - năucitor. Şpăgile luate până în prezent de judecători nu depăşeau cel mult câteva zeci de mii de euro. Un judecător de la Tribunalul Arad a cerut 30.000 de euro pentru a respinge o plângere împotriva unei rezoluţii de NUP a parchetului. Alt judecător de la Tribunalul Prahova a primit 37.000 de euro tot pentru a da o soluţie favorabilă. Alţi judecători şi procurori - cei mai mulţi - au fost condamnaţi pentru sume mult mai mici, câteodată chiar câteva sute de lei sau câteva sute de euro. Câţiva sărmani de pe la ţară au acceptat chiar şi şpăgi în natură, sub formă de damigene sau curcani.
Acestea sunt însă cazuri ceva mai vechi, întâmplate acum doi-trei ani. Între timp, în România a ajuns şi criza economică dar acest lucru pare că nu se resimte şi la nivelul şpăgii. În mod paradoxal, în loc să scadă, şpaga creşte. Nici vorba de discount-uri, de reduceri, de adaptare la condiţiile economice nefavorabile.
În plus, mita asta de 260.000 de euro strică piaţa, mercurialul a luat-o razna. Justiţiabilul nu mai ştie care e acum tariful la un NUP, la o punere în libertate, la un litigiu comercial etc.
Dacă e adevărat ce spune DNA-ul, doar o intervenţie a statului ar mai putea rezolva problema aceasta atât de delicată, a preţului actului de Justiţie. De aceea, nu ar fi rău ca, odată cu micşorarea pensiilor magistraţilor, guvernul să dea o ordonanţă de urgenţă prin care să micşoreze şi şpăgile. Evident, acestea să fie unele la nivel de criză economică şi ca magistraţii să fie siguri că nu sunt traşi în piept, ele să fie indexate o dată cu creşterea inflaţiei. În acest mod, s-ar putea realiza o dublă protecţie socială: a magistraţilor şi a justiţiabililor.
Gabriela ŞTEFAN
sursa: gardianul.info
Cine profită de pe urma falimentelor
Nimeni nu ar putea să-şi dorească falimentul unei companii, dat fiind faptul că acesta presupune lăsarea pe drumuri a sute sau chiar mii de angajaţi. Cu toate acestea, sunt oameni care iau bani frumoşi în urma unui faliment.
Cine profită de pe urma falimentelor?
În urma falimentului Lehman Brothers, cabinetele de avocatură angajate în gestionarea operaţiunilor post-faliment, au primit onorarii în valoare de 200 de milioane de dolari.
Principala casă de avocatură Weil, Gotshal & Manges a trimis luni o notă de 55,1 milioane de dolari Curţii de Justiţie din New York, arătând că a lucrat la dosarul grupului falimentar nu mai puţin de 100.000 de ore.
În aceste facturi intră dineurile de afaceri, transporturi şi alte “mici cheltuieli”. De exemplu, casa de avocatură a facturat 287.000 de dolari pentru serviciile de fotocopiere, dat fiind faptul că o copie xerox costă 10 cenţi.
Cei 55 de milioane de dolari reprezintă onorariul pentru ultimul trimestru al lui 2008, însă la finalul operaţiunilor, casa de avocatură va primi 200 de milioane de dolari, aceasta fiind cea mai mare afacere pentru Weil, Gotshal & Manges.
Valentin Vioreanu
sursa: capital.ro
vizitatori unici
Primeste articolele direct in mail.
