Omenirea trece prin mutații uriașe, care se înfăptuesc sub ochii noștri și de care nu suntem totdeauna conștienți, iar nu rareori se dezvoltă în noi sentimente de respingere, deși suntem în fața inevitabilului. În lunga mea viață, am trăit într-o lume în veșnică schimbare, în care ritmul evoluțiilor a fost deseori surprinzător. Totul se schimbă, apar înnoiri uimitoare în multe domenii.
Oamenii începutului mileniului al treilea sunt confruntați cu realitățile prezentului, dar și cu perspectivele viitorului, totul desfășurându-se de la zi la zi cu o viteză pe care o suportăm cu greu. Schimbările nu sunt acceptate de oameni totdeauna cu ușurință, ceea ce creează probleme uneori insurmontabile.
Dependența individului în societate în confruntarea sa cu birocrația este mai accentuată ca niciodată. Concomitent are loc o treptată pierdere a libertății individuale. Tindem să devenim simpli pioni ai unui uriaș organism. Viața privată este profund afectată. Noua armă a „internetului” îl așează pe om, mai ales prin Facebook, în intimitatea sa în „piață publică”! Conflicte au loc în interiorul țărilor, dar și tendința extrem de primejdioasă a generalizărilor acțiunilor teroriste. Tensiunile dintre marile puteri, care afectează și pe cele mici și mijlocii, țin sub presiunea lor întreaga umanitate, întreținând un climat de neliniște și ducând la cheltuirea unei bune părți din venituri pentru un armament accentuat, sofisticat și costisitor.
O reașezare a lumii în parametrii unei înțelegeri și conlucrări universale este imperios necesară, dar încercările de a se accentua conlucrarea popoarelor se lovesc de necontenite piedici. Locuitorii planetei înțeleg cu greu necesitatea în care se află toți de a se ajunge la un echilibru funcțional și mai ales de a se renunța la conflicte, de a se ajunge la un climat real de bună înțelegere, de a se înțelege și trăi împreună, dar și de a construi o lume nouă. De asemenea, omenirea este departe de a se arăta deplin înțelegătoare a extraordinarelor procese aflate în desfășurare. Ritmul de înmulțire a populației globului s-a intensificat în așa măsură, încât pentru un viitor relativ apropiat se ridică și problema asigurării hranei îndestulătoare. Totodată, repartiția bunurilor planetei este profund inegală, ceea ce creează un temei conflictual extrem de primejdios.
Dorința de dominație și de extindere a acesteia trebuie stăpânită, armele și înarmarea lăsate deoparte, iar minților iscoditoare ale oamenilor trebuie să le revină sarcina de a elabora un program de dezvoltare prin care umanitatea în ansamblul ei să-și aibă viitorul ocrotit. Marile puteri, dar și marile interese, este imperios necesar să ajungă la formule de înțelegere reciproc acceptate pe pe plan politic, economic, dar și religios. Pentru a supraviețui, umanitatea trebuie să ajungă la un echilibru, la o stare de pace reală, și să aibă un plan de dezvoltare adecvat problemelor cu care se confruntă. Dar această reașezare trebuie neapărat să respecte – prin fapte și nu doar prin vorbe – cadrul de existență dobândit de omenire la sfârșitul veacului al XVIII-lea prin întreita formulă a libertății, egalității și fraternității, care să cunoască o extindere globală.
Autor: Acad. Dan Berindei
Sursa: Art-Emis
Adauga comentariu